Marea artistă româncă Geta Brătescu a murit

Geta Brătescu, una dintre cele mai mari artiste românce ale secolului XX, supranmuită „marea doamnă a artei conceptuale”, a murit la vârsta de 92 de ani.

Cu o carieră impresionantă de peste 60 de ani, Geta Brătescu se bucura de apreciere în rândul publicului şi al specialiştilor din domeniul artelor în întreaga lume.

Brătescu, născută în 1926, în Ploieşti, este considerată una dintre cele mai semnificative personalităţi în arta contemporană est-europeană.

Opera sa artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie şi ilustraţie de carte. În ultimii ani, lucrările sale au fost expuse la Galerie im Taxispalais în Innsbruck, Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti,

A Foundation din Liverpool, Index Foundation din Stockholm, e-Flux New York, Istanbul Biennale, MACBA Barcelona, Mumok Vienna, Kalmar Museum din Suedia, Galerie Barbara Weiss din Berlin, MOMA New York şi Muzeul Tate din Londra.

Pavilionul României de la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia din 2017, care a găzduit proiectul „Apariţii” al artistei Geta Brătescu, a fost unul dintre cele mai admirate şi s-a bucurat de articole elogioase în presa internaţională.

De asemenea, o expoziţie a marii artiste a fost organizată anul trecut la Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Belgia. Expoziţia „An Atelier of One’s Own” a fost deschisă până la jumătatea lunii ianuarie 2018, aceasta fiind prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu.

În ianuarie anul acesta, Geta Brătescu a fost decorată de Preşedinţie cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer.

Ce spunea Geta Brătescu despre creațiile sale

Într-un interviu acordat „Dilema Veche”, în 2017, artista explica importanţa atelierului său la care ajunsese mai întâi cu ajtorul tatălui său, iar mai apoi cu cel al soţului său, Mihai.

„Eu niciodată nu am lucrat ca să răspund unei mode. Niciodată. Întotdeauna am lucrat pentru plăcerea mea şi plăcerea mea este de a fi eu însămi. Adică atunci cînd iau un creion în mînă, creionul acela devine eu însămi.

Fie că scrie, fie că desenează. Cam asta e, simplu vorbind. Sînt egoistă. Am lucrat la revista Secolul 20, actuala Secolul 21, şi încă lucrez.

Atelierul a devenit spaţiu sfînt, între ghilimele, în momentul în care tatăl meu mi-a creat în casă un loc de lucru şi apoi, cînd m-am căsătorit, soţul meu. Soţului meu, Mihai, îi datorez cel mai mare dar al spaţiului. De pildă, această cameră i se datorează lui”, spunea artista.

Citește și: „Carmen de la Sălciua a murit” – Știrea falsă care s-a răspândit pe Internet