Nu și-a văzut mama de 4 ani, Maria are doar 5 ani și spune: „Îmi doresc să vină mami de ziua mea acasă, anul trecut n-a reusit.”

Alexandru Gulei, director executiv Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi, a declarat miercuri la o dezbatere că cifrele care fac referire la numărul copiilor care au de suferit în urma plecării părinţilor în străinătate diferă de la un minister la altul, iar pentru identificarea unei soluţii este nevoie în primul rând de clarificarea acestei probleme.

Miercuri şi joi, Federaţia ChildPact reuneşte la Bucureşti peste 40 de experţi şi practicieni din 15 ţări din Europa Centrală şi de Est, din Balcanii de Vest şi din Caucazul de Sud pentru a discuta despre situaţia copiilor rămaşi singuri acasă din cauza migraţiei părinţilor din motive de muncă.

„Principalele statistici referitoare la aceşti copii sunt furnizate de Ministerul Muncii, care vorbeşte, din anul 2008 până în prezent, de aproximativ 95.000 de copii cu părinţi care lucrează în străinătate. Ministerul Educaţiei însă, în această perioadă, propune cifre inclusiv duble. Deci, e un semn de întrebare, odată că există aceste diferenţe şi, în al doilea rând, asupra faptului că într-o decadă, cele două ministere nu au reuşit să vadă unde sunt problemele legate de aceste estimări, lucru care are un impact asupra politicilor pe care statul le are pentru protecţia acestor copii şi, cred eu, aici se începe – câţi astfel de copii sunt şi ce resurse punem la dispoziţia rezolvării nevoilor lor”, a susţinut Alexandru Gulei.

El a vorbit despre problemele pe care le întâmpină copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinatate.

„Problemele sunt în principal de natură emoţională, dar şi din zona asigurării celor necesare creşterii şi îngrijirii lor şi vorbim atât despre o persoană care să-şi asume responsabilitatea pentru acest lucru, cât şi despre anumite nevoi, care în cazul acestor copii nu sunt asigurate, cum ar fi nevoile privind stimularea pentru educaţie, nevoile privind asigurarea condiţiilor de locuit, a hainelor, a hranei. Aceşti copii nu sunt supravegheaţi atunci când trebuie să meargă la un medic, să facă anumite controale sau să-şi ia medicaţia. Despre aceşti copii vorbim şi atunci când la şcoală apar situaţii referitoare la copiii problemă, din nefericire”, a afirmat Gulei.

La rândul său, Cristina Rigman, secretar general al Asociaţiei ChildPact, a declarat că scopul conferinţei regionale „Protecţie sporită pentru copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinatate” este acela de a obţine sprijinul instituţional al cât mai multor organizaţii care pot lua măsuri de reducere a fenomenului, iar conferinţa se va finaliza cu o declaraţie comună a participanţilor, care provin din zece ţări.

„Evenimentul se va termina cu o declaraţie comună, noi am lucrat la o primă versiune, pe care mâine o vom discuta împreună cu participanţii la această conferinţă şi încercăm să obţinem sprijinul instituţional al cât mai multor organizaţii care sunt astăzi aici, scopul acestei declaraţii fiind acela de a atrage atenţia în primul rând asupra problemei, în al doilea rând asupra punctelor comune care există la nivel regional şi de a identifica posibilele soluţii şi oportunităţi de colaborare în regiune pentru ca ţările să lucreze împreună şi să-şi ofere sprijin reciproc”, a spus Cristina Rigman.

Ea a precizat că problema copiilor rămaşi acasă în urma emigrării părinţilor pentru a munci în străinătate este una comună în ţările din zona Mării Negre, din Balcani şi Caucaz, iar acestea trebuie să conlucreze pentru a identifica soluţii la această problemă.

„ChildPact este o federaţie care are membri în zece ţări din regiunea extinsă a Mării Negre, Balcani şi Caucaz şi facem această întâlnire pentru că problema copiilor rămaşi acasă în urma emigrării părinţilor pentru probleme legate de muncă este una comună în ţările pe care le reprezentăm. Sunt foarte multe aspecte comune ale problemelor care sunt generate de fenomenul migraţiei părinţilor, dar şi ale soluţiilor şi, din punctul nostru de vedere, e foarte important ca toate ţările care se confruntă cu problema asta să înţeleagă şi să lucreze împreună pentru că, la rândul lor, multe dintre acestea sunt şi ţări gazdă pentru migranţi care vin din alte regiuni şi atunci avem probleme comune pe care le putem aborda cu soluţii comune”, a mai spus Rigman. AGERPRES