Chiar dacă ultima parte din viață, Brâncuși, a ales să și-o petreacă la Paris, părăsind România și dorind să trăiască într-o țară mai deschisă culturii, el rămâne totuși un monument de istorie și laudă la adresa poporului nostru.
Constantin Brâncuși a adus contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. În 1903 primește prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București.
Drumul din București spre Paris l-a dus mai întâi prin Hobița, unde și-a luat rămas bun de la mama sa. Și-a continuat drumul, oprindu-se în Viena pentru o perioadă, timp în care a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier. În Viena a început să viziteze muzee cu opere de artă inaccesibile în România. Aici a făcut cunoștință cu sculpturile egiptene care i-au influențat opera mai târziu în viață.
Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Aleea Scaunelor ar putea fi incluse în patrimoniul UNESCO. Comitetul Patrimoniului Mondial s-a întrunit la Bonn, în Germania, pentru a examina lucrările. „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, aşa cum sunt cunoscute operele lui Constantin Brâncuşi, se luptă cu 36 de monumente din toată lumea pentru a câştiga acest statut.
Pe lângă ţara noastră, care vine cu ansamblul de opere ale sculptorului Brâncuşi, Marea Britanie propune includerea în patrimoniu a unui pod feroviar, Forth Bridge, aflat în Scoţia, iar Germania zona depozitelor portuare din Hamburg. La rândul ei, Franţa încearcă să înscrie „dealurile, casele şi beciurile” din Champagne, precum şi „climatul” podgoriilor din Burgundia.
Reprezentanţii UNESCO vor analiza 36 de candidaturi de includere în patrimoniul mondial, până pe 8 iulie.
Sursa foto: istorie-pe-scurt.ro
Acest articol a fost actualizat la: 2016-01-20T19:15:20+02:00 19:15
Acest site foloseste cookies.
Read More