Pensie de urmaș pentru rudele cadrelor medicale decedate

Senatul a adoptat  propunerea legislativă a unor parlamentari PSD. Aceasta prevede acordarea unei pensii de urmaş rudelor cadrelor medicale decedate din cauza Covid-19. Senatorii s-au exprimat, în şedinţa plenului de miercuri,  prin 130 de voturi pentru.  Proiectul a vot votat cu unanimitate de voturi de senatori şi urmează să intre şi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, conform Agerpres.

Pensie de urmaș pentru rudele cadrelor medicale decedate. La ce valoare se ridică pensia

Urmașii cadrelor medicale care își pierd viața în lupta cu noul coronavirus, au dreptul la o pensie egală cu 75% din cuantumul salarial pe care cadrul medical o avut-o la data decesului. Dacă acesta nu a avut urmași și era singurul sprijin al părinților săi, aceștia vor primi 50% din pensia menționată anterior.

De altfel, familiile cadrelor medicale menționate mai sus, beneficiază gratuit de asistenţă medicală şi medicamente în cadrul Ministerului Sănătăţii sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister.

„În semn de recunoaştere a meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva Covid-19, se instituie Ziua personalului medical, care se organizează anual pe 11 martie, prin grija Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în proiect.

De asemena, parlamentarii PSD propun pentru urmașii personalului medical decedat ca urmare a participării la acţiuni medicale împotriva Covid-19, scutirea de la plata impozitului pe terenurile aflate în proprietate sau coproprietate şi a impozitului pe clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietate sau coproprietate.

„Naţiunea se află în război biologic cu un inamic nevăzut şi cu un potenţial letal.(…) Acest proiect propune un pact social între naţiune şi personalul din sistemul sanitar. Ideologia pactului este: cu orice preţ, îngrijiţi-ne părinţii, orice se va întâmpla, vă vom îngriji copiii!”, a spus Orban la dezbaterea proiectului.

Senatorii care au participat la ședință au reacționat pozitiv la acest proiect, considerându-l „o alinare la suferința celorlalți și mai mult un drept minimal, decât un privilegiu.”