Klaus Iohannis a sesizat la CCR legea care protejează aleșii de conflictul de interese

Klaus Iohannis a sesizat vineri la CCR legea care protejează aleșii, cerând o completare a legii privind exercitarea funcțiilor publice.

Şeful statului menţionează că, pe 13 aprilie, Parlamentul i-a transmis, în vederea promulgării, această lege, care prin obiectul de reglementare vizează încetarea de drept a interdicţiilor aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 – 2013.

Pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013.

El aminteşte că legea a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa constituţională statuând că dispoziţiile acesteia sunt constituţionale.

„În considerarea acestei decizii şi distinct de criticile de neconstituţionalitate prezentate în obiecţia la care Curtea Constituţională a răspuns, învederăm noi critici de neconstituţionalitate care, prin raportare la un subiect de o importanţă semnificativă pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat.

Dar şi pentru respectarea principiului legalităţii, precum şi a principiului securităţii raporturilor juridice, necesită o analiză suplimentară din partea Curţii Constituţionale”, arată şeful statului.

Preşedintele Iohannis consideră că legea încalcă prevederile art. 1 alin. (3) – (5), ale art. 147 alin. (4) şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

„În condiţiile în care rapoartele ANI produc în continuare efecte juridice, aşa cum arată şi Curtea Constituţională, dar legiuitorul dispune încetarea de drept doar a interdicţiilor stabilite de acestea, apare necesară precizarea în lege a autorităţilor.

Precum şi a procedurilor ce fac posibilă producerea efectelor juridice scontate, astfel încât persoanele care intră sub incidenţa legii, precum şi autorităţile publice care verifică.

Și constată existenta interdicţiilor să poată fi înştiinţate sau să poată lua la cunoştinţă că unele efecte juridice ale actului administrativ individual respectiv încetează de drept în temeiul legii.

Ipoteza în care instanţele ar putea lua act de încetarea de drept a unor astfel de interdicţii dacă pe rolul lor s-ar afla litigii ce ar avea ca obiect contestarea unor rapoarte ale ANI cu privire la fapte comise în perioada 2007 – 2013 este condiţionată de elemente extrinseci legii criticate.

Care depind de fapte juridice ori manifestări de voinţă incerte şi, în plus, considerăm că această lege nu oferă o soluţie legală pentru situaţiile în care rapoartele ANI nu ar fi contestate în instanţă ori ar exista hotărâri judecătoreşti definitive ce ar confirma interdicţiile în cauză”, se arată în cererea de reexaminare.

Astfel, se precizează că în absenţa unei reglementări care să dispună cu privire la autoritatea ce dobândeşte competenţa şi la procedura de urmat în vederea punerii în executare a dispoziţiilor legii, actul normativ criticat este lipsit de precizie, claritate şi predictibilitate încălcând asigurarea principiului legalităţii şi principiului securităţii raporturilor juridice.

De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate, preşedintele Iohannis arată că în lege sunt utilizate sintagmele „persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 – 2013.

Și „exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007 – 2013”, afirmând că acestea sunt lipsite de claritate, precizie, generând impredictibilitate în aplicarea normei.

„Se poate accepta faptul că legea criticată cuprinde o soluţie legislativă bine delimitată din punct de vedere normativ, necesară ca urmare a faptului că în perioada 2007 – 2013 a existat o situaţie normativă relativ confuză privind conflictul de interese în exercitarea calităţii de deputat sau senator.

Întrucât nu se indicau, în mod expres, cazurile de conflict de interese. Însă, ce nu se poate accepta din punct de vedere constituţional este ca, prin modul neclar şi imprecis de reglementare a dispoziţiilor legale, să se ajungă la o interpretare excesivă, contrară chiar scopului avut în vedere de legiuitor.

Anume ca toate interdicţiile pentru toate tipurile de conflicte de interese constatate de ANI cu privire la deputaţi şi senatori care şi-au exercitat mandatul în legislaturile 2004 – 2008, 2008 – 2012 şi 2012 – 2016 să înceteze de drept.

O astfel de soluţie legislativă ar fi în mod evident contrară jurisprudenţei constituţionale în materia asigurării integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice, ceea ce contravine şi dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie”, spune şeful statului.

Preşedintele Iohannis subliniază şi că prin eliminarea efectului generat de constatarea printr-un raport definitiv al ANI a nerespectării prevederilor legale privind conflictul de interese de către persoanele care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 – 2013.

Și anume încetarea de drept a interdicţiilor aplicate acestora în temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010, este afectată stabilitatea cadrului legislativ în materie de integritate.

Dar şi caracterul disuasiv al măsurilor aplicate de ANI, contrar angajamentelor asumate de România şi, implicit, a recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ceea ce contravine Constituţiei.

„Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative este neconstituţională„, conchide şeful statului.