Liviu Dragnea, despre garanțiile de securitate pentru România. Aparteneța la NATO și parteneriatul cu Statele Unite, principalele invocate

Liviu Dragnea afirmat marți, 13 martie, cu prilejul Reuniunii miniștrilor apărării din statele participante la „Iniţiativa Bucharest 9” că garanțiile de securitate pentru România sunt apartenența la NATO și la un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii.

„Garanţiile de securitate pentru România sunt apartenenţa la NATO şi parteneriatul strategic cu Statele Unite, dar, în acelaşi timp, este nevoie şi de o coerenţă în ceea ce priveşte abordările naţionale în domeniul apărării şi securităţii naţionale, a declarat marţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la finalul unei întâlniri cu şefii de delegaţii din statele formatului „Iniţiativa Bucharest 9”, precum şi cu reprezentanţii NATO, SUA şi DSACEUR.

„Am avut întâlnire cu miniştrii apărării din ţările formatului B9. (…) Le-am spus care sunt opiniile mele în câteva teme importante pentru România.

Din punctul şi al nostru de vedere garanţii ale securităţii noastre naţionale sunt apartenenţa la NATO, deci NATO şi parteneriatul strategic cu Statele Unite.

De asemenea, cred că NATO trebuie să aibă o abordare mult mai coerentă în ceea ce priveşte întărirea flancului estic, pentru că trebuie să înţelegem că graniţa estică a Uniunii Europene – care sunt statele care sunt reprezentate astăzi aici.

Este poate cea mai importantă zonă din NATO, ţinând cont şi de evoluţiile din zona extinsă a Mării Negre, de acţiunile Rusiei, de ceea ce se întâmplă în zona noastră. De asemenea, le-am spus oaspeţilor noştri.

Este nevoie de o coerenţă în ceea ce priveşte abordările naţionale în domeniul apărării şi securităţii naţionale şi o colaborare mult mai aplicată, mult mai eficientă între cele 9 ţări”, a subliniat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Potrivit acestuia, România şi Polonia trebuie să aibă un rol foarte important la masa decizională.

„România şi Polonia, ţinând cont şi de mărimea ţărilor noastre şi de contribuţia implicării noastre în ceea ce priveşte acţiunile NATO pe diversele teatre de operaţiuni.

De asemenea decizia noastră asumată şi implementată de alocare a unor sume importante pentru domeniul apărării, cel puţin 2% din PIB, România şi Polonia, în opinia noastră, trebuie să aibă un rol foarte important la masa la care se iau marile decizii.

Pentru că această zonă a devenit în ultima perioadă de o importanţă foarte mare – Zona Mării Negre – o zonă care comportă şi riscuri pentru ţara noastră şi pentru ţările din flancul estic şi in consecinţă trebuie să fim tratate ţinând cont de noile condiţii”, a arătat Liviu Dragnea.

Dragnea a arătat că a vorbit cu oficialii prezenţi la Bucureşti despre faptul că în această perioadă, datorită alocării substanţiale de fonduri pentru Apărare, Armata Română se află în plin proces de transformare, de modernizare, de înnoire.

„De asemenea, industria de apărare românească intră în acest proces, pentru că unul din obiectivele noastre principale îl reprezintă ca cea mai mare parte din banii alocaţi pentru înzestrare să fie folosiţi în industria de apărare românească.

În fapt, o mare parte din echipamentele militare pe care le achiziţionăm să se fabrice aici în România lucru care – cu una sau două excepţii – a început să se întâmple.

În ceea ce priveşte dotările militare pentru Zona Mării Negre, nu am intrat in amănunte. (…) De asemenea mi-am exprimat speranţa, dorinţa ca la summitul din iulie să se adopte o politică foarte clară, bine definită şi coerentă în ceea ce priveşte flancul estic.

Adică nu cred că este la ora asta conturat un asemenea plan. Şi de asemenea le-am mai spus că, din punctul meu de vedere, proiectul PESCO este un proiect bun.

Într-adevăr, UE trebuie să aibă o structură de apărare bine definită, dar nu aş fi de acord ca această structură să intre în concurenţă cu NATO sau în concurenţă cu Statele Unite, ba dimpotrivă. (…)

Flancul estic trebuie să fie pregătit să facă faţă la toate tipurile de provocări şi ameninţări, indiferent de tipul acestora şi de provenienţa acestora. Nu e vorba numai de două ţări, trebuie o abordare mult mai largă”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

CITEȘTE ȘI:Probleme grave în sistemul medical de sănătate. Imunoglobulină, solicitată UE și NATO

Decizie ISTORICĂ: O țară IMPORTANTĂ își schimbă numele și renunță la o pretenție ce i-a blocat intrarea în UE și NATO