Ghid Practic de Self-Care – cum arată pentru tine rutina de îngrijire personală

Self-care nu este doar o tendință modernă, ci un instrument pe cât de subtil, pe atât de puternic pentru sănătatea noastră mentală și emoțională. O rutină bine gândită de self-care aduce echilibru și claritate în viața ta, îți crește reziliența și îți dezvolta capacitatea de a face față stresului. Altfel spus, este acea busolă care îți arată către ce direcționezi energia.

Cât de multe știi despre tine? 

Începutul oricărei rutine de self-care este un proces de autocunoaștere. Întreabă-te: „Ce am nevoie cu adevărat?” și „Ce activități mă ajută să mă simt cu adevărat bine?”. Fă o listă cu lucrurile care îți aduc liniște, energie sau împlinire și cele care te stresează sau te epuizează.

Acest pas de autoreflecție îți oferă o imagine mai clară despre cum îți folosești energia și te ajută să identifici tiparele emoționale și psihice care îți modelează starea de bine. Cu cât te cunoști mai bine, cu atât mai ușor vei putea crea o rutină de self-care care să răspundă nevoilor tale și care să fie cu adevărat valoroasă pentru tine.

Învață să spui „NU” și să îți definești limitele

Să spui „nu” la anumite solicitări nu înseamnă că ești egoist, ci că îți protejezi resursele emoționale și mentale. O parte a acestei practici implică renunțarea la sentimentul de vinovăție asociat cu refuzul, înțelegând că limitele sănătoase te ajută să fii mai prezent și mai echilibrat.

Să spui „nu” reduce riscul de epuizare și îți oferă spațiu pentru activități care sunt cu adevărat importante pentru tine. Acest pas îți crește stima de sine și te ajută să dezvolți o relație mai sănătoasă cu cei din jur, fiindcă, atunci când îți respecți propriile limite, îi încurajezi și pe ceilalți să facă același lucru. A spune NU atunci când mintea și corpul tău îți sugerează este modul în care îți arăți ție respect și compasiune. Nevoile și dorințele tale sunt la fel de importante ca nevoile și dorințele celorlalți. 

Știi să te relaxezi și să iei pauză atunci când corpul și mintea ți le cer?

Relaxează-te în mod activ, prin exerciții fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos, yoga sau înotul. În plus, tehnici de meditație, mindfulness sau exerciții de respirație ajută la calmarea minții și la reducerea stresului. Dar poți să te relaxezi oricum îți place ție: dans, desen și pictură, o conversație în care te conectezi cu ușurință la persoana cealaltă sau chiar gătit. Toate pot fi activități care, deși presupun un anumit efort, te relaxează și îți cresc dopaminele.

Stabilirea unor mici momente de relaxare zilnică te ajută să te simți în control și, mai ales, îți oferă timpul și spațiul în care faci ceva doar pentru tine. 

O minte calmă este mai rezilientă și mai capabilă să facă față provocărilor, iar corpul va beneficia de o stare generală mai bună de sănătate.

Spațiul tău, regulile tale

Găsește-ți un colț în care să te relaxezi, fie că este vorba despre un loc pentru citit, o masă pentru desenat sau un colț de meditație. Asigură-te că acest spațiu este doar al tău, fără distrageri, unde poți să te refugiezi atunci când ai nevoie de timp pentru tine. Cum spunea Virginia Woolf, să ai o cameră doar a ta. 

Un spațiu doar al tău îți oferă o senzație de control și siguranță, lucru esențial pentru stabilitatea emoțională. În plus, acest colț te ajută să intri într-o stare de calm și să-ți „resetezi” mintea, fiind astfel mai puțin reactiv la stres. 

Cât de bine dormi?

Somnul este baza pe care se construiesc toate celelalte aspecte ale sănătății tale. Creează-ți o rutină de somn, de la ora de culcare la crearea unui ritual relaxant, cum ar fi cititul sau skin care. 

Somnul adecvat îmbunătățește funcționarea creierului, crește capacitatea de concentrare și reduce stresul. O rutină de somn consistentă te ajută să te bucuri de fiecare zi cu energia completă. 

Poate aveai un jurnal când erai copil

Jurnalul poate fi un loc unde să îți exprimi gândurile și emoțiile. Să lași ce te macină pe hârtie rezolvă deja 50% din situația cu care te confrunți. Să lași pe hârtie înseamnă să le scoți din tine și să le lași într-un alt loc de unde nu mai are atâta intensitate să te afecteze. Te distanțezi și fizic și emoțional de ce te afectează. 

Scrierea gândurilor și a emoțiilor în jurnal îți oferă o metodă de a le înțelege mai bine și de a le gestiona cu mai mult calm.

Ai grijă și de corp 

Alege alimente care îți aduc energie și te fac să te simți bine și să strălucești. Practica mâncatul conștient care presupune să fii mai prezent în timpul mesei și să savurezi fiecare îmbucătură, evitând mâncatul pe fond de stres. Poți chiar să îți spui: „Ce arome simt?”, „Simt că este…”, „Îmi place textura, mirosul…” etc. 

Un organism de care ai grijă îți va da energie și te ajută să gestionezi mai bine emoțiile. Conștientizarea din timpul mesei poate fi începutul pentru a fi prezent și în alte arii de activitate. 

Bucură-te de micile momente

Celebrează fiecare progres, oricât de mic ar fi. Observă cât de departe ai ajuns și învață să apreciezi fiecare pas. Vei simți un sentiment de împlinire și satisfacție personală, ceea ce îți oferă încredere și îți alimentează dorința de a continua procesul de self-care.

Îți plac plimbările?

Ieșirile în natură au un efect profund de relaxare și îți reduc nivelul de stres. Chiar și o plimbare de 10 minute în parc poate avea un impact pozitiv asupra dispoziției. Natura contribuie la o stare de bine și la conectarea cu prezentul, ajutând la reducerea ruminării.

Timpul petrecut în natură reduce anxietatea și depresia și îți îmbunătățește capacitatea de a te deconecta de la problemele zilnice. Natura îți oferă un cadru calmant și regenerativ, iar simpla ei prezență contribuie la claritate mentală și la o stare de pace interioară.

Gândurile și emoțiile nu sunt inamicii tăi, ci aliații pe care te poți baza în orice moment

Auto-compasiunea este una dintre cele mai importante componente ale grijii de sine. Învață să fii blând cu tine, să te accepți cu imperfecțiuni, pentru că ele ne fac oameni. Amintește-ți că grija de sine nu înseamnă perfecțiune, ci un proces continuu de învățare și adaptare.

Autocunoașterea și schimbarea pot fi copleșitoare, însă nu ești singur în acest proces. Fiecare pas făcut înspre a te cunoaște și a te înțelege mai bine te va aduce mai aproape de împlinire, iar cu ajutorul unui psihoterapeuti bucuresti din cadrul echipei Therapy Hub poți înțelege mai ușor ce îți indică busola despre drumul tău. 

Grija de sine este o călătorie personală și un angajament continuu față de propria ta stare de bine. Amintește-ți că grija de sine nu este o destinație, ci un drum în care busola interioară te va ghida. Învață să-i citești indicațiile și urmează-le cu inima deschisă!