Categorii Știri

Subiecte Evaluarea Națională 2019 Limba Română. Avem subiectele de la proba de luni

Subiecte Evaluarea Națională 2019 la Limba Română. Mai jos găsești subiectele pe care elevii le pot avea mâine la simulare. Iată care sunt subiectele din 11 martie 2019.

Subiecte. Evaluarea Națională 2019.

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2018 – 2019 Probă scrisă
Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte) A.

1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de exemplu: recreaţie – pauză; nemaipomenită – extraordinară) 2 x 2 p. = 4 puncte

menţionarea rolului virgulei în secvenţa dată (de exemplu: marchează un raport de coordonare)
4 puncte
câte 2 puncte pentru explicarea modului de formare a cuvintelor subliniate din secvenţa dată 2x2p.=4 puncte • câte 1 p. pentru precizarea mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care s-a format fiecare cuvânt (de exemplu: mersul – format prin conversiune/schimbarea valorii gramaticale;
minutar – format prin derivare) – 2 x 1 p. = 2 p.
• câte 1 p. pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: mersul – substantiv format prin conversiune/schimbarea valorii gramaticale din verb la supin; minutar – format prin derivare cu sufixul -ar de la substantivul minut) – 2 x 1 p. = 2 p.

Notă! Punctajul se acordă pentru răspunsul complet.
4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte care conţin diftong din secvenţa dată (de exemplu: trudească, apoi, mai) 2 x 2 p. = 4 puncte 5. câte 2 puncte pentru formularea, în câte un enunț, a oricăror două idei principale/secundare din textuldat 2x2p.=4 puncte 6. – precizarea motivului pentru care orologiul nu funcționa, uneori, în timpul iernii (de exemplu:

Orologiul nu funcționa uneori, deoarece zăpada oprea mersul acelor.) 3 puncte – formularea răspunsului într-un enunţ 1 punct

– câte 2 puncte pentru prezentarea oricăror două trăsături ale personajului, prin valorificarea textului dat 2x2p.=4 puncte

• câte 1 punct pentru numirea oricăror două trăsături ale personajului – 2 x 1 p. = 2 puncte

• câte 1 punct pentru exemplificarea fiecărei trăsături numite – 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 4 puncte pentru ilustrarea a două modalităţi de caracterizare folosite în text, prin câte o secvență comentată 2 x 4 p. = 8 puncte

câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două modalităţi de caracterizare a personajului, utilizate în text – 2 x 1 p. = 2 puncte
câte 3 puncte pentru ilustrarea fiecărei modalităţi de caracterizare menţionate, prin câte o secvenţă comentată: comentare nuanțată – 3 p.; comentare schematică – 2 p.; simpla transcriere a unei secvenţe – 1 p. – 2 x 3 p. = 6 puncte

Model

– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; conţinut parţial adecvat – 1 p. – respectarea precizării privind numărul de cuvinte

Probă scrisă la Limba şi literatura română Barem de evaluare şi de notare

2 puncte 2 puncte

Model

Pagina 1 din 2

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea
A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de exemplu: Cea mai veche școală pedagogică românească a fost înființată în 1810.; Prima școală pedagogică românească a fost înființată din ordinul lui Francisc I.) 2 x 2 p. = 4 puncte 2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei (Liana Păun) și a titlului articolului (Una dintre cele mai vechi școli pedagogice din Europa, înființată pe teritoriul actual al României) 2 x 2 p. = 4 puncte 3. – câte 1 punct pentru menţionarea genului fiecărui substantiv subliniat (școli – feminin; nume – neutru) 2 x 1 p. = 2 puncte

– câte 1 punct pentru menţionarea cazului fiecărui substantiv subliniat (școli – nominativ; nume – acuzativ) 2 x 1 p. = 2 puncte 4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (aceluiași – atribut adjectival; inaugurarea – subiect) 2 x 1 p. = 2 puncte

– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părţi de vorbire (aceluiași – adjectiv pronominal demonstrativ; inaugurarea – substantiv comun) 2 x 1 p. = 2 puncte Notă! Punctajul se acordă pentru răspunsul complet.
5. – transcrierea integrală a oricărei propoziţii subordonate (de exemplu: în care s-au ținut cursurile Preparandiei; care, văzând bunele rezultate ale școlii încă din primii ani, i-a donat clădirea; unde se țineau cursurile lui Dimitrie Țichindeal) 2 puncte

– precizarea felului propoziţiei subordonate transcrise (de exemplu: în care s-au ținut cursurile Preparandiei – propoziţie subordonată atributivă; care, văzând bunele rezultate ale școlii încă din primii ani, i-a donat clădirea – propoziţie subordonată atributivă; unde se țineau cursurile lui Dimitrie Țichindeal – propoziţie subordonată atributivă) 2 puncte 6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul relativ unde 4 puncte

– construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii – 1 p.
– construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate, introduse prin adverbul relativ unde – 3 p.

– relatarea unei întâmplări: respectarea succesiunii logice a faptelor – 6 p.; respectarea parţială a succesiunii logice a faptelor – 4 p.; fără respectarea succesiunii logice a faptelor – 2 p. 6 puncte –câte 1 punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal

– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; conţinut parţial adecvat – 1 p. – respectarea precizării privind numărul de cuvinte

Notă!

2 puncte 2 puncte 2 puncte

multe erori: 0 p.)
‒ aşezareacorectăatextuluiînpagină ‒ lizibilitatea

Probă scrisă la Limba şi literatura română Barem de evaluare şi de notare

3 puncte 1punct 1punct

Model

(36 de puncte)

2 x 1 p. =

14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei: câte 1 punct pentru fiecare compunere
– coerenţa textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: în totalitate – 2 p.; parţial – 1 p.

2 puncte

‒ respectarea normelor de ortografie (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte ‒ respectarea normelor de punctuaţie (0 – 1 erori: 3 p.; 2 – 3 erori: 2 p.; 4 erori: 1 p.; 5 sau mai

2 x 1 p. = 2 x 1 p. =

2 puncte 2 puncte

Pagina 2 din 2

Subiec Limba Română Evaluarea Națională 2019 subietul 2

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A Anul şcolar 2018 – 2019
Probă scrisă
Limba şi literatura română

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I

Model

(40 de puncte)

Citeşte următorul text:
De aproape cincizeci de ani, orologiul* cel mare din turnul şcolii supraveghea cu cadranele sale cele

patru puncte cardinale; de aproape cincizeci de ani, acele sale enorme indicau fără greşeală ora exactă. Rareori, iarna, în timpul viscolelor, zăpada cotropitoare oprea mersul lor pe cadranul dinspre soare răsare, iar primăvara, hulubii*, sau ciorile, sau alte zburătoare, în zbenguiala lor, grăbeau mersul vreunui minutar. Dar de fiecare dată, moş Timofte Păstrăvanu, paznicul şcolii, care-şi începuse meseria aceasta încă de pe vremea instalării marelui ornic, şi care, aşa cum spuneau elevii din clasele superioare, şi-o va încheia doar odată cu oprirea definitivă a ceasului, se urca în turn, scutura scripeţii* uriaşi şi începea să învârtă o manivelă […]. Apoi în mers agale, bătrânul cobora scările, ieşea în curte, se oprea în mijlocul ei, citea cu voce tare ora exactă de pe ceasul din turn şi, dacă era în timpul lecţiilor, făcea iute o socoteală, tot cu voce tare, cam cât mai rămâne până la recreaţie. Putea să fie împovărat de treburi, putea să fie asaltat de griji, la secunda exactă, clopoţelul suna, în mâna lui, sfârşitul orei.

N-am spune însă adevărul întreg, aşa cum ne-am propus, dacă n-am adăuga că erau totuşi câteva zile pe an în care moş Timofte nu mai respecta ora exactă. […] Erau zilele de dinaintea vacanţei, ultimele zile de şcoală. În acele zile, de câte ori dădea semnalul de recreaţie, moş Timofte greşea cu regularitate. Suna clopoţelul cu câteva minute înainte de ora obişnuită. […]

Altminteri, moş Timofte era omul cel mai corect şi mai cinstit care se pomenise pe acele meleaguri. În cei cincizeci de ani de când deretica* prin şcoală nu lipsise şi nu întârziase niciodată de la slujba lui. […] Pe cei care fugeau de la ore îi dibuia în orice ascunziş, oricât de iscusit ar fi fost ales, ceea ce nu era deloc uşor pentru că atât curtea, cât mai ales grădina şcolii, nesfârşită, ca orice spaţiu al amintirilor din copilărie, şi plină de pomi, de copaci uriaşi cu scorburi înfricoşătoare, de tufişuri, de tot felul de clădiri şi ziduri cărora nu li se prea ghicea rostul, ofereau ascunzişuri cu duiumul. Îi dibuia oriunde pe chiulangii […] şi-i ocăra năprasnic cu vorbele. În acele momente puteai să afli de la dânsul toţi oamenii de seamă pe care îi dăduse şcoala de-a lungul generaţiilor, dascăli, profesori, scriitori, artişti, savanţi, „oameni care au înţeles că şcoala este un cuib în care înveţi să te înalţi în văzduh”.[…]

Mare lucru era însă când ţinea moş Timofte la cineva. Erau elevi cărora le-ar fi deschis la orice oră din zi şi din noapte sălile de clasă, de laborator, sala de gimnastică, chiar dacă ar fi trebuit să trudească apoi ore întregi pentru a rândui lucrurile ca mai înainte. […]

Dar, pentru a te bucura de preţuirea şi ajutorul lui moş Timofte, trebuia să fii un elev de „prima mână”, ce mai! un model între modele. Şi dacă moşul te trecea printre protejaţii lui şi se întâmpla să ai vreun conflict cu pedagogii, îţi anticipa viitorul în faţa lor cu o siguranţă nemaipomenită. Era de ajuns să dea două, trei exemple de oameni mari care fuseseră cândva în situaţii asemănătoare, cu acel belşug de amănunte al sincerităţii şi al nădejdii, şi profesorii începeau să privească altfel lucrurile şi să-şi cam schimbe părerile. Pentru că bătrânul vorbea deschis, adevărat, privea drept în ochi şi se pare că nu greşise niciodată când luase apărarea cuiva.

Constantin Chiriță, Cireșarii (fragment)

*orologiu – ceas de dimensiuni mari, fixat pe fațada unei clădiri sau pe un perete; ornic *hulubi – porumbei
*scripete – dispozitiv care servește la ridicarea unor greutăți
*a deretica – a pune ceva în ordine, a aranja; a face ordine și curățenie

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: recreaţie, nemaipomenită.

4 puncte

2. Menţionează rolul virgulei din secvența plină de pomi, de copaci uriaşi cu scorburi înfricoşătoare, de tufişuri, de tot felul de clădiri şi ziduri. 4 puncte 3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: iar primăvara, hulubii sau ciorile sau alte zburătoare, în zbenguiala lor, grăbeau mersul vreunui minutar. 4 puncte 4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: chiar dacă ar fi trebuit să trudească apoi

ore întregi pentru a rândui lucrurile ca mai înainte.

5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.
6. Precizează,într-unenunţ,motivulpentrucareorologiulnufuncționauneoriîntimpuliernii.

4 puncte 4 puncte 4puncte

Probă scrisă la Limba şi literatura română

Model

Pagina 1 din 2

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi personajul moş Timofte Păstrăvanu din textul dat. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să prezinţi două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
– să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvenţă comentată; – săaiunconținutadecvatcerinței;
– sărespecțiprecizareaprivindnumărulminimdecuvinte.
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte următorul text:

Una dintre cele mai vechi clădiri ale Aradului, un important punct turistic pentru cei interesați de începuturile școlii românești, este Preparandia* Română, cea mai veche școală pedagogică românească și printre primele din Europa, înființată la Arad în anul 1812, din ordinul împăratului Francisc I.

Ea merită vizitată atât pentru muzeul prin care se reface atmosfera școlii românești de acum 200 de ani, cât și pentru o inedită expoziție de jucării, de multă vreme uitate, pe care o găzduiește temporar.

Preparandia a luat ființă ca urmare a influențelor franceze care militau pentru deschiderea unor școli normale, prima școală de acest fel fiind întemeiată în 1810, la Strasbourg. Pe lângă școala arădeană, în Imperiul Austriac au mai fost înființate alte două școli similare, pentru sârbi și pentru greci. Cursurile au început în toamna aceluiași an, inaugurarea școlii fiind consemnată de Dimitrie Țichindeal, primul director al școlii, într-o broșură publicată un an mai târziu. […]

Casa în care s-au ținut cursurile Preparandiei era proprietatea căpitanului orașului, Sava Arsici, care, văzând bunele rezultate ale școlii încă din primii ani, i-a donat clădirea unde se țineau cursurile lui Dimitrie Țichindeal. Vechea clădire a Preparandiei, aflată pe strada cu același nume, este astăzi unul dintre monumentele istorice de seamă ale orașului și face parte din ansamblul urban Arad, care este, de asemenea, arie protejată.

după Liana Păun, Una dintre cele mai vechi școli pedagogice din Europa, înființată pe teritoriul actual al României, www.pressalert.ro

*Preparandia – școală pentru pregătirea învățătorilor

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul în care a fost înființată cea mai veche școală pedagogică românească;
– numele persoanei care a dat ordinul de înființare a primei școli pedagogice românești.
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care este extras fragmentul.
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat.
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: Cursurile au început în toamna aceluiași an, inaugurarea școlii fiind consemnată de Dimitrie Țichindeal, primul director al școlii, într-o broșură publicată un an mai târziu. 4 puncte 5. Transcrie două propoziţii subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Casa în care s-au ținut cursurile Preparandiei era proprietatea căpitanului orașului, Sava Arsici, care, văzând bunele rezultate ale școlii încă din primii ani, i-a donat clădirea unde se țineau cursurile lui Dimitrie Țichindeal.

4 puncte

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în drum

4 puncte 4 puncte 4 puncte

spre școală.

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor; – să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

12 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte; respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Probă scrisă la Limba şi literatura română

Model

Pagina 2 din 2

Următorul Maria Ghiorgiu previziuni despre Andra. „Văd numai lacrimi peste tot” »

In urma « Cel mai bun prieten a facut un gest impresionant pentru acest adolescent! A economisit doi ani ca sa isi realizeze visul!

Lasa un comentariu

Scris de

Adrian Vrauko

Stiri Despre 2019EVALUAREA NATIONALAlimba romanasubiecte

2019-03-10T21:31:40+02:00 21:31

Acest site foloseste cookies.