Subiecte Evaluarea Națională 2020 Română: Ce este sinonimul și diftongul. Cine a fost Traian Vuia?

Subiectele la Limba Română de la Evaluarea Națională 2020 au apărut pe internet, iar HUFF le-a publicat după cum v-a promis. Elevii au avut doua subiecte principale și printre cerinte au avut de analizat un text, urmat de 6 întrebări. Subiectul al doilea era un text de pe un site, în care era vorba de viața lui  Traian Vuia.

Subiecte Limba Română Evaluarea Națională 2020

Elevii au avut subiecte ușoare susțin profesorii de socializare, dar nu de aceeași părere sunt și elevii. Sinonimul și diftongul le-a cam dat bătăi de cap absolvenților din clasa a opta. Traian Vuia pentru mulți este un necunoscut… dar întrebările nu erau referitoare la acesta ci la textul dat.

Ce este un sinonim?

Iată ce este un sinonim, conform Dicționarului Explicativ Al Limbii Române. Elevii au  trebui să găsească sinonime în teza de la Evaluarea Națională de la Limba Română, la cuvintele: ciudată și era.

SINONÍM, -Ă, sinonimi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre cuvinte, expresii, afixe etc.) Care are (aproape) același înțeles cu alt cuvânt, cu altă expresie, cu alt afix etc. ♦ P. gener. Asemănător, identic, similar; corespunzător. 2. S. n. Cuvânt, expresie, afix etc. care are același (sau aproape același) înțeles cu alt cuvânt, cu altă expresie, cu alt afix etc.

SINONÍM, sinonime, s. n. Cuvînt sau expresie care are același (sau aproape același) înțeles cu alt cuvînt sau cu altă expresie (circulînd fiecare în regiuni sau în medii sociale diferite). Cînd sensurile a două cuvinte concordă în linii mari, putem spune că ele sînt sinonime. GRAUR, F. L. 122. Cuvîntul vechi poate fi învins de un sinonim mai nou: «chezaș (garant)». id. ib. 110. ◊ Fig. Energia e astfel sinonim cu capacitatea de travaliu. MARINESCU, P. A. 37.

SINONÍM, sinonime, s. n. Cuvînt sau expresie care are același (sau aproape același) înțeles cu alt cuvînt sau cu altă expresie (circulînd fiecare în regiuni sau în medii sociale diferite). Cînd sensurile a două cuvinte concordă în linii mari, putem spune că ele sînt sinonime. GRAUR, F. L. 122. Cuvîntul vechi poate fi învins de un sinonim mai nou: «chezaș (garant)». id. ib. 110. ◊ Fig. Energia e astfel sinonim cu capacitatea de travaliu. MARINESCU, P. A. 37.

Ce este un diftong?

Elevii au fost „loviți” și de diftong, au avut de găsit două în secvența: „Podul era plin de geamăte vechi în careerau cărți cu coperte groase de carton negru, cărți pe jumătate roase de soareci.

Definiția Diftongului

diftóng sm [At: ABC 49/4 / Pl: ~i, (înv) ~uri sn / E: fr diphtongue, lat diphtongus] (Fon) 1 Pronunțare în aceeași silabă a unei vocale cu o semivocală. 2 Grup de două sunete format dintr-o vocală și o semivocală care se pronunță în aceeași silabă. 3 (Îs) ~ ascendent (sau, înv, suitor) Diftong (2) al cărui element semivocalic precedă elementul vocalic. 4 (Îs) ~ descendent (sau, înv, coborâtor) Diftong (2) al cărui element semivocalic este precedat de elementul vocalic. 5 Semn tipografic conținând două vocale sau o vocală și o semivocală.

DIFTÓNG, diftongi, s. m. Înșirare de două sunete vorbite (vocală precedată sau urmată de o semivocală) pronunțate în aceeași silabă, cu o singură tensiune musculară. În cuvintele «iarnă», «iute», «aibă», «ia», «iu» și «ai» sînt diftongi. ◊ Diftong ascendent (sau suitor) = diftong al cărui element închis precedă elementul deschis (de exemplu «ia»). Diftong descendent (sau coborîtor) = diftong al cărui element închis este precedat de elementul deschis (de exemplu «eu»).

Ce este cratima?

Cratima tot mai rar folosită atât de elevi cât și de adulți a fost subiect în Evaluarea Națională 2020 la Limba Română.

Rolul cratimei din secvența „urce-n pod”

Definiția cratimei:

cratimă sf [At: MOLIN, V. T. 28 / Pl: ~me / E: ngr ϰράτημα] 1-2 (Tip) Semn grafic ca liniuță orizontală folosit (pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună sau) pentru a despărți cuvintele în silabe.

CRÁTIMĂ, cratime, s. f. Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire. – Din ngr. krátima.

Cine a fost Traian Vuia?

Traian Vuia a picat la subiectul al doilea de la Evaluarea Națională din 2020 la Limba Română, iar panica multor elevi a fost că nu știau cine este „personajul”, chiar dacă textul dat dintr-un articol de pe historia.ro.

„Drumul lui Traian Vuia către succes a fost pavat cu piedici. Mai întâi nu a avut destui bani pentru a face facultatea, apoi nu şi-a permis constucţia primului aparat de zbor. Cu toate astea, la 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat din lume (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.

Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic (parte a fostei comune Bujoru, astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş), tatăl lui fiind preot. Cu o minte strălucită, viitorul prim aviator nu a avut destul bani pentru a urma decât un an la Facultatea Politehnică din Budapesta, dar asta nu a reuşit să-i omoare visul, cel care i-a adus întâietate în aviaţia mondială.

După ce a fost nevoit să renunţe la cursurile de seral, secţia mecanică, din cauza lipsei de bani, vizionarul Vuia se înscrie la Drept şi va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Astfel, o bună parte din perioada de studenţie, traseul marelui inventator român este deviat de la adevăratele lui aspirații şi aptitudini. Tânărul reuşeşte însă şi în domeniul ştiinţelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia îşi ia doctoratul în Ştiinţe Juridice cu teza:”Militarism şi industrialism, regimul de Status şi contractus”, textul dat la Examenul de Evaluare Națională 2020 Limba Română.

La scurt timp, aflat la Lugoj unde încerca să-şi construiască aparatul de zbor pe care-l numeşte „aeroplan-automobil”, hotărăşte că numai capitala Franţei i-ar putea oferi o soluţie. Pe atunci centrul pioneriatului în aviaţie, Vuia vede o şansă de finanţare şi decide să plece la Paris, în iulie 1902.”, textul dat elevilor pentru studiat și urmat de 6 intrebări la punctul A, subiectul doi, si la B de redactactat o narațiune de 150-300 de cuvinte.

Biografie scurtă Traian Vuia

„Traian Vuia (n. 17/30 august 1872, Surducu Mic, judeţul Timiş – d. 2 septembrie 1950) a fost un inventator român, pionier al aviaţiei la nivel internaţional, membru al Academiei Române din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie, cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului (1906).

S-a născut într-o familie de ţărani din satul Surducul Mic, în Banat (astăzi localitatea îi poartă numele). Scrisul şi cititul le-a învăţat la şcoala din Bujor, apoi a urmat restul claselor elementare la şcoala din Făget. Studiile secundare le-a efectuat la Liceul de stat din Lugoj, iar în 1892 a susţinut examenul de bacalaureat. Pleacă la Budapesta pentru a-şi continua studiile. Aici a studiat la Şcoala Politehnică (1892) şi la Facultatea de Drept, unde a şi obţinut doctoratul în ştiinţe juridice, după ce a susţinut lucrarea cu titlul Militarism şi industrialism, regimul de statu şi de contractu (1901). Din cauza dificultăţilor financiare nu a absolvit Şcoala Politehnică.”, scrie http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_Vuia

Ce este o narațiune?

narațiune sf [At: HELIADE, O. II, 64 / V: (înv) ~ație / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr narration, lat narratio, -onis] 1 Expunere a unui fapt, a unui eveniment sau a unui șir de fapte sau de evenimente, într-o desfășurare gradată Si: istorisire, povestire. 2 Parte a unui discurs care cuprinde expunerea faptelor.

NARAȚIÚNE, narațiuni, s. f. Expunere, relatare în formă literară a unui fapt, a unui eveniment etc., specifică genului epic; povestire. [Pr.: -ți-u-. – Var.: (înv.) naráție s. f.] – Din fr. narration, lat. narratio, -onis.