Un an de la Colectiv. Pavlos și-a salvat prietenul din incendiu, dar a rămas mutilat pe viață: "Visez să trăiesc într-o țară normală"
Se împlinesc doi ani de la tragedia din clubul Colectiv (30 octombrie 2015), ocazie cu care vă invităm să recitiți cele mai emoționante mărturii ale supraviețuitorilor acestei tragedii.
A fost ars în proporție de 60%, a făcut stop cardio-respirator, iar medicii l-au salvat la limită și s-a mai trezit abia la sfărșitul anului 2015. Și toate aceste lucruri incredibile i s-au întâmplat la vârsta de doar 15 ani.
Citește și: Povestea unui supraviețuitor al incendiului de la Colectiv. Mihai Popescu: „L-am simțit pe Dumnezeu aproape”
Pavlos a mers în Colectiv într-un moment în care i se părea că viața e mai frumoasă ca oricând. A ieșit de acolo mutilat, însă cu prețul vieții și-a salvat prietenul țintuit într-un scaun cu rotile.
„M-am trezit în România la spital, tot în seara aia, că plângeam după o sticlă de apă și nu puteam să-mi deschid ochii pentru că mă dureau. Deliram și le-am spus asistenților: ce frumoși sunteți! Și atunci mi s-a spus că și eu sunt foarte frumos și le-am răspuns că nu o să mai fiu.”, a declarat Pavlos pentru Pro TV.
În seara tragediei se împliniseră trei săptămâni de când Pavlos împlinise 15 ani, iar concertul Goodbye to Gravity era un vis împlinit. Mergea alături de cei mai buni prieteni Laur și Mihai. După câteva piese ascultate cu inima, Pavlos începea o luptă cumplită pentru supraviețuire.
„Eu inițial mă gândeam: e ok, e flacără mică, o s-o stingă cineva, presupun că nu murim acum. Și când am văzut flacăra că a urcat pe tavan, m-am uitat la Laur în spate, ne-am uitat împreună spre căruț și am zis: hai spre ușă că aici nu mai e distracție deja. Laur trăgea cu spatele din fața căruțului, eu împingeam din spate.”, spune Pavlos.
Pavlos nu a ieșit din club fără Mihai.
„După ce ne-a trântit focul, pe Laur nu l-am mai văzut și în fața mea era un perete de oameni. Am căzut peste oameni și a fost ghinionul meu să nu cadă nimeni peste mine și am ajuns ars foarte rău pe spate. L-am auzit pe Mihai cum țipa după mine, am dat căruțul la o parte și l-am luat în brațe. A trebuit să calc oameni în picioare ca să ies de acolo și îmi pare mai mult decât rău. Efectiv nu știu dacă mi-am călcat prieteni sau alți oameni care nu meritau pașii mei pe capul lor.”, a mărturisit Pavlos.
Cu o putere nebănuită, Pavlos a reușit să iasă cu Mihai afară și l-a lăsat în fața unor salvatori. Apoi a cerut și el ajutorul unei asistente.
„Am zguduit-o și i-am zis: fă-mi ceva că mă doare. De aici mi s-a tăiat filmul.”
Între timp, au aflat și părinții despre incendiul din clubul Colectiv, unde mersese fiul lor.
„Ne-am dus la club. Când am ajuns am găsit calvarul vieții. Am întrebat: mai sunt acolo jos? Și mi-au zis că nu mai e nimeni. Doar cei decedați.
L-au căutat ore bune la spitalele din București, la un moment dat un prieten l-a găsit la Elias. Medicii le-au spus părinților că Pavlos e în stare gravă și i-au recomandat să-l mute la Spitalul Grigore Alexandrescu. Pavlos, alături de alții a fost transferat pe 7 noiembrie la Bruxelles. Ajuns acolo, la aterizare a făcut stop cardio-respirator, iar medicii au reușit să-l salveze la limit, după 40 de minute de resuscitare. A fost cel mai dificil caz, spun medicii belgieni. Avea arsuri pe 60% din suprafața corpului.”, a povestit tatăl lui Pavlos pentru Pro TV.
În ziua de Crăciun s-a trezit prima dată. În Noaptea de Crăciun a intrat din nou în comă și s-a mai trezit în noaptea de Revelion.
„Mi-au zis: Happy New Year! Și apoi m-am dus la geam să văd artificiile. Am rămas doar cu tata în cameră și i-am spus: uită-te la artificii, a luat clubul foc. Practic, cam aia e noua mea zi de naștere. Mi-am văzut mâna stângă și nu îmi venea să cred că aia e mâna mea. Am început să plâng. Mi-am văzut picioarele, care erau răzuite și am întrebat dacă o să mai arate ca în zona în care mai aveam pielea mea și mi-au zis că nu. Și atunci am avut o cădere nervoasă.”, spune Pavlos.
La câteva zile distanță am văzut și că mi-au fost tăiate două degete și atunci am intrat în depresia care m-a măcelărit foarte multă vreme. Sufletul mă doare mai mult dcât tot la ora asta.
Acest articol a fost actualizat la: 27 octombrie 2017 15:44
Vezi comentarii
Tara este normala, Fapul ca ati fost voi in momentul acela nefericit acolo, nu va exonereaza de vina si nici nu va face eroi, Sunt atitia care sufera de boli grave prin spitale si pe aia nu-i mai plinge nimeni, e timpul sa-si asume fiecare partea sa de vina si doar atuncI veti vedea tot ceea ce va inconjoara intr-o lumina mai buna. Viata ne-o facem noi rea asa ca TOT NOI suntem cei care sufera sau altii. E timpul sa devenim mai buni.