Pe lângă savanţi ca Marie Curie, există şi cei asemenea lui Jean Perrin, câştigător al Premiului Nobel – astăzi ignorat, alături de alţi oameni de ştiinţă.
Se vorbeşte mult despre energia întunecată, dar puţini ştiu că primele indicii despre aceasta provin dintr-un experiment din 1947, care a avut loc la Columbia University, New York. Lamb şi colegul său, Robert Retherford, studiau lumina emisă de atomii de hidrogen pentru a obţine dovezi privind fluctuaţii cuantice în vid (emergenţa particulelor şi a antiparticulelor fără cauze aparente). Lamb a detectat efectul şi a permis formularea ipotezei energiei întunecate.
Chiar şi acum un secol erau mulţi oameni de ştiinţă care negau existenţa atomilor. Apoi, în 1908, fizicianul francez a dovedit existenţa acestora prin cercetarea mişcărilor aleatorii ale particulelor în lichide. În 1905, un savant necunoscut, pe nume Albert Einstein, pretinsese că această agitaţie era determinată de atomi invizibili care loveau particulele. Perrin a confirmat teoria şi a arătat că atomii erau mai mici decât lungimea de undă a luminii. Descoperirea i-a adus lui Perrin Nobelul.
Toată lumea ştie că Francis Crick şi James Watson au descoperit ADN-ul – numai că n-a fost aşa. Descoperirea fundamentală fusese făcută cu ani înainte de o echipă condusă de biochimistul american Oswald Avery. În 1944, la Rockefeller University din New York, ei au realizat experimente migăloase pe bacterii pentru a arăta că ADN-ul transmite informaţia genetică de la un organism la altul. Numai că teoria la modă atunci era că proteinele complexe poartă secretul vieţii – molecula de ADN fi ind considerată prea simplă pentru aşa ceva. Ani de-a rândul, lui Avery i s-a refuzat Nobelul care, de altfel, i s-ar fi cuvenit. Meritele i-au fost recunoscute doar în anii ’60, după moartea sa.
În 1933, New York Times scria despre un fizician din New Jersey care ar fi descoperit „semnale radio” venite din spaţiu. Cu ajutorul unui dispozitiv simplu, Jansky descoperise un zgomot ciudat care venea dinspre constelaţia Săgetătorului. Se ştie astăzi că sursa este de fapt o uriaşă gaură neagră care se află în centrul galaxiei noastre. El este considerat un pionier al radioastronomiei. Jansky ar fi fost cu siguranţă mult mai cunoscut ca om de ştiinţă dacă nu ar fi murit la doar 44 de ani.
Acest articol a fost actualizat la: 2016-01-20T19:00:01+02:00 19:00
Acest site foloseste cookies.
Read More