Referendum familie 2018: Prezență la vot sâmbătă și EXIT POLL. Urnele s-au închis

Referendum familie 2018. Românii sunt chemați la vot sâmbătă și duminică pentru a decide dacă se va revizui Constituția, în sensul redefinirii familie ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Românii sunt chemaţi la urne să se pronunţe cu ‘Da’ sau ‘Nu’ asupra întrebării: „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”.

Update, ora 22.30: Ziua de sâmbătă s-a terminat cu o prezenţă foarte mică la vot. 5.72% este procentajul la nivel naţional, conform datelor BEC.

Situaţia pe judeţe poate fi consultată AICI.

Update, 21:00:  Doar 5.15% dintre cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la referendum până la ora 19.00, potrivit datelor BEC.

Update, ora 17.40: Prezenţa la nivel naţional, la ora 16.00, a fost de 3.78%. În mediul urban au votat mai multe persoane decât în mediul rural.

Potrivit unor sondaje de tip exit-poll publicate în presă, marea majoritatea celor care au fost la vot au votat în favoarea redefinirii familiei.

Update: 14.40: La ora 13.00, BEC a raportat o prezenţă la nivel naţional de 2,54 %.

Bihor, Dâmboviţa, Caraş-Severin şi Brăila sunt fruntaşe.

Harghita, Covasna, Vrancea, Vaslui sunt codaşe.

În Bucureşti a fost înregistrată o prezenţă de 2.88%.

Update: 13.30: Conform datelor celor de la ExpertForum 16.5% din cei care votaseră sâmbătă dimineaţa o făcuseră pe liste suprimentare, Covasna şi Giurgiu fiind fruntaşe la acest capitol.

În Caraş+ Severin, un bărbat a venit beat la vot, având un pistol cu bile asupra sa.

BEC urmează să anunţe noi date privind prezenţa la vot.

Citeşte şi: Ce au păţit Traian Băsescu şi Liviu Dragnea după ce au votat la referendum

Update, 11.30: BEC a anunţat primele date privind prezenţa la vot. Până la ora 10 peste 177.000 de oameni au votat, ceea ce înseamnă în jur de 0.97% din numărul alegătorilor. 

Cea mai mare prezenţă a fost în Bihor, Neamţ, Olt, Teleorman, însă nici aici prezenţa nu a depăşit 2%.

În Bucureşti prezenţa a fost de 0.85%.

Update 10.30: Monica Dajbog, purtător de cuvânt MAI, declarații sâmbătă dimineață: Astăzi și mâine vor fi mobilizați în plus 38.000 de angajați ai Ministerului de Interne.

Câțiva președinți de secții nu au preluat materialele pentru votare sau nu s-au prezentat la secție. Alegătorul care nu poate vota singur poate chema în cabina de vot o altă persoană.

Primele informaţii legate de prezenţa la vot vor fi disponibile la ora 11.30.

Conform Digi 24, 60 de președinți de secții de votare au fost înlocuiți pentru că nu s-au prezentat sâmbătă dimineață la secții

Stire initiala:

Secțiile de vot se deschid, în fiecare zi a referendumului, la ora 7.00 și se închid la ora 21.00. Peste 18.951.721 de alegători sunt așteptați să meargă la vot.

Huff.ro vă ține la curent cu prezența la vot și cu ce se întâmplă la acest referendum.

În ţară vor fi organizate 18.662 de secţii de votare, iar în Bucureşti – 1.264. Românii din diaspora vor vota la referendum în 378 secţii de votare. 192 vor fi organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, iar 186 – în alte locaţii.

Cele mai multe secţii de votare vor fi în Italia (58), Spania (48), Republica Moldova (35), Statele Unite ale Americii (32), Marea Britanie (19), Franţa (15), Germania (14).

Secţiile de votare se vor deschide, în fiecare zi de referendum, la ora 7,00 şi se vor închide la ora 21,00.

Referendumul pentru familia tradițională a divizat românii și a acaparat agenda publică în această perioadă.

Pro și contra Referendumului

Deși în acest moment în România căsătoria se realizează doar între o femeie și un bărbat, lucru prevăzut în Codul Civil, Biserica Ortodoxă Română și Coaliția pentru familie consideră că acest lucru este insuficient.

Cele două entități doresc ca acest lucru să fie prevăzut în Constituție, în locul sintagmei soți, deși în decizia CCR 580/2016, Curtea constată că prin termenul soți se înțelege „bărbat și femeie”.

Inițiatorii acestui referendum spun că prin acest demers vor să „păstreze familia tradițională” și să „apere viitorul copiilor României”, în sensul în care aceștia să nu poată fi adoptați de persoane cu o altă orientare sexuală.

În realitate, legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției nu impune adoptatorului să aibă o orientare sexuală anume, lucru care va rămâne în vigoare și după referendum.

PSD, partidul de guvernământ, a îmbrățișat această inițiativă și a promovat-o. Politicieni de la celelalte partide au sărit și ei în sprijinul acestei inițiative, cu excepția USR, partid care se opune referendumului.

Tabăra anti-referendum, formată din multe asociații și reprezentanți ai societății civile, a îndemnat la boicot și a afirmat că acest referendum este unul inutil, făcut cu scopul de a instiga la ură împotriva persoanelor LGBT.

Au existat voci care spun că referendumul este folosit de PSD în scop electoral și pentru a se impune o agendă eurosceptică. Unii se tem de fraudarea alegerilor, aducând în acest sens ca argumente, mai multe decizii curioase de organizare.

Citește și: Fraudă la referendum? Ce decizii curioase s-au luat în legătură cu organizarea

Cert este că miza este validarea referendumului, procentul celor care vor veni la acest demers și vor vota DA fiind net superior celor care vor vota NU.

Referendum familie 2018: Condiţii de validare a scrutinului

Potrivit Legii 3/2000, ca referendumul naţional să fie valabil este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Referendumul va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în luna septembrie de Senat.

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Articolul 48 din Constituţie prevede că ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”.

Unde şi cum pot vota românii

Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cetăţenii care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei, pe baza actului de identitate.

Actele de identitate pe baza cărora alegătorii pot vota la referendum sunt: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic;

Paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu şi paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare; paşaportul simplu; simplu temporar şi simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.

Desfăşurarea procesului votării

Accesul participanţilor la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară, va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „Votat”.

Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.

După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. S

uspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare pe uşa localului de vot.

Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă.

În cabina de vot intră o singură persoană

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă. Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

Referendum familie 2018: Persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate pot solicita urna mobilă

Potrivit Biroului Electoral Central, cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială şi care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale, se depun la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, însoţite de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate.

Cererile pot fi depuse de orice persoană, inclusiv în orice zi a votării, cu suficient timp înaintea încheierii procesului electoral.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale trebuie datate şi semnate olograf şi vor cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, seria şi numărul actului de identitate ale fiecărui alegător.

De asemenea, alegătorii care, la data scrutinului, sunt internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori de alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare.

Urna mobilă – folosită şi în cazul deţinuţilor

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale.

Cele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează şi ele prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află imobilul.

Referendum familie 2018: CCR, ultimul cuvânt în validarea referendumului

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

CCR prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului. CCR publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României şi în presă.