Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în fiecare an pe data de 7 ianuarie, când după calendarul oficial se sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Cei care sărbătoresc Crăciunul în această perioadă sunt rușii lipoveni, ucrainienii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat.
Conform tradiției, după ce se întorc de la slujba de la Biserică, credincioșii se reunesc la o masă de post numită Cina Sfântă, unde se regăsesc bucatele de post specifice sărbătorilor de iarnă. Cei pe rit vechi servesc, în Ajunul Crăciunului, sarmale cu hribi, grâu fiert cu nucă și compot de prune afumate. În ziua de Crăciun, rușii lipoveni pun pe masă preparate cu haladet, lapsa, vareniki, colaci mici și Ajunel.
În noaptea de 24 spre 25 decembrie, la miezul nopţii, sârbii obişnuiesc să „aprindă banjak-ul”, adică să dea foc unei crengi de stejar. Conform traditiei, acest lucru le va aduce fericire şi noroc întreg anul.
În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi.
Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Cu alte cuvinte, sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului.
Tot pe 7 ianuarie încep sărbătorile de iarnă și pentru rușii, ucrainienii și sârbii care s-au stabilit în Dobrogea.
Acest site foloseste cookies.
Read More