Detalii neștiute despre viața ÎPS Pimen. Ce legătură a avut cu Ceaușescu

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a murit în noaptea de marți spre miercuri la spitalul Matei Balș din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord. În data de 20 aprilie, fusese internat la Institutul Matei Balș, în urma infectării cu noul coronavirus. Deși la momentul internării, sursele precizau că starea lui e stabilă, acesta a pierdut lupta cu viața. Organismul său nu a răspuns niciunui tratament care i-a fost administrat. Nici măcar un tratament revoluționar de filtrare a sângelui nu a reușit să îl repună pe picioare.

Detalii neștiute despre viața ÎPS Pimen. Ce legătură a avut cu Ceaușescu

ÎPS Pimen a fost Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. A jucat un rol important și a întreprins acțiuni importante pentru Biserica Ortodoxă Română până la vârsta de 90 de ani. Era cel mai în vârstă membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Bătrânul ierarh și-a ales ca loc de înmormântare Sihăstria Putnei, un schit al Sfintei Mănăstiri Putna. Era foarte legat de acest loc, aici fiind și stareț și ghid.

Unul dintre cele mai importante evenimente la care a participat ÎPS Pimen a fost întâlnirea cu Regele Mihai în 1992. Acesta a participat la Slujba de Înviere, la Putna. Regele, alături de soția sa Ana și Prințul Nicolae au reușit să intre în țară datorită invitației oficiale a părintelui, trecând 45 de ani de la abdicarea regelui. Cei 3 au fost așteptați de Pimen pe aeroportul din Salcea. Starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.

S-a ținut o slujbă la mormântul lui Ștefan cel Mare. A doua zi, peste 5000 de oameni din toată țara s-au adunat la mănăstire, cântând împreună  „Hristos a Înviat” și Imnul Regal și scandând ”Trăiască Regele!”, ”Regele Mihai!,” “Regele şi Patria”.

Ghidul lui Nicolae Ceaușescu la Putna

Puțini știu că părintele Pimen a fost cel care i-a prezentat lui Ceaușescu Mănăstirea la prima vizită a acestuia, după instalarea în funcția de secretar general al Partidului. Înaltpreasfințitul a vorbit despre întâlnirea cu dictatorul, care a avut ca rezultat aprobarea acoperirii bisericii Mănăstirii cu tablă de cupru, considerat atunci material de război.

În timpul turului de la Mănăstire, Ceaușescu a fost plăcut impresionat de mormântul lui Ștefan. De altfel, a observat că pe o hartă a Moldovei medievale dispusă în Muzeul Mănăstirii îi lipsește teritoriul de până la Nistru și a dispus imediat să fie redată corect harta, și cu Basarabia furată de ruși.

„În anul 1966, Nicolae Ceaușescu a vizitat Mănăstirea Putna cu prilejul împlinirii sorocului de 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna. După această vizită, Putna, îndeosebi, dar și celelalte mănăstiri au fost „năvălite” de mulțimea turiștilor, mai ales a școlarilor și a studenților.”, declara Pimen la acea vreme.

După această vizită, fiica lui Ceaușescu a venit singură la mănăstire de 3 ori. Când nu mai era niciun turist, aceasta se ruga în liniște, cu multă credință, sărutând mormântul lui Ștefan și icoanele.

„Seara, când nu mai erau turiști în mănăstire, venea, intra în biserică, îngenunchea în fața mormântului lui Ștefan cel Mare câteva minute, săruta mormântul, săruta și icoanele din catapeteasma bisericii, săruta mâna părintelui ghid, mulțumindu-i, și pleca la gazda sa din Putna. Ea a cerut o carte cu litere chirilice, „pentru cultura ei”; părintele stareț Gherasim a priceput ce dorește în realitate; i-a dat un Ceaslov și o Psaltire.”, povestea Pimen.