Prima femeie pret de la Biserica Neagră din Brașov. Adriana Florea a învins dogmele bisericești

Preoția este un lucru mare, iar docmele Biserici Ortodxe sau Catolice, au reguli stricte pentru cei care doresc să fie slujitori ai domnului sau să conducă o parohie sau o biserică. Cel mai des întâlnim preoți bărbați, femeile n-au fost acceptate secole la rând și nici acum în 2020 nu sunt prea multe femei în postul de preot.

Chiar și dicționarul limbii româmne nu are genul feminin pentru substantivul „preot”. Adriana Florea a fost hirotonisită în anul 2014 și i s-a permis să slujeacă o biserică, respectiv este secundul preotului de la Biserica Neagră din Brașov.

Este a treia femeie din România din istoria creștinismului care primește această „funcție” și a șasea femeie din lume care are voie să fie preot.

Adriana Florea a învins toate prejudecăţile şi obstacolele – inclusiv faptul că în limba română nu există un cuvânt pentru femeile-preot. A fost hirotonisită acum şase ani, o raritate pentru lumea religioasă din România. Adriana Florea a crescut într-o familie ortodoxă. A mers la şcoala germană din Mediaş, iar la 18 ani, a intrat în Biserica Evanghelică.

A făcut Teologia la Sibiu, iar doi ani a studiat la Roma şi Munchen. „Uneori, oamenii sunt puţin uimiţi să vadă, mai ales când nu cunosc, că există această posibilitate. Mai ales la căsătoriile mixte, partea neevanghelică din familie nu cunoaşte existenţa femeilor preot şi atunci sunt surpinşi la început”, spune ea.

Poate la fel de surprinzător e că în limba română nu există echivalentul feminin al cuvântului preot. „Fiind femeie, doresc să mi se adreseze cu preoteasă, adică doamna preoteasă, doar că eu la început încercam să îi corectez pe oameni că nu vreau să existe confuzia că aş fi soţia preotului şi nu preot eu însămi şi prefer să mi se spună preot.

” Întrebată dacă s-a simţit vreodată discriminată, Adriana Florea răspunde: „Uneori da. În anumite cercuri ecumenice, deşi poate acolo ne aşteptam să existe toleranţă, am regăsit reticienţa de a fi tratată de anumiţi preoţi la acelaşi nivel ca şi ei.” De înţeles, deci, şi reticenţa unora dintre credincioşi.

Ştefana Lapsanschi, turistă: „Sunt de religie ortodoxă, chiar nu am văzut niciodată şi e prima dată când aud. Dar nu ştiu cum s-ar potrivi în contextul Noului Testament, Vechiului Testament. În istorie nu s-a pus problema ca o femeie să facă aşa ceva.”

Ştefan Bota, turist: „Toţi luptăm pentru drepturi egale şi femeile, ştim că se luptă pentru chestia asta. E frumos din partea societăţii să ne vedem toţi ca şi persoane şi nu ca sexe opuse.”

În Suedia este deja o „tradiție” ca femeile să fie preoți

Chiar Ambasada Suediei în România s-a lăudat în 2016 pe Facebook că țara lor permite încă din anul 1960 să ca femeile să fie preoți.