Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului: ce ar trebui să știi

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului: ce ar trebui să știi despre această sărbătoare. Pe 28 mai creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, o sărbătoare cu data schimbătoare. Această sărbătoare vine la 40 zile după ziua de Învierea Domnului. Află mai multe despre această sărbătoare din rândurile de mai jos.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului: ce ar trebui să știi

Această sărbătoare este numită Ispas în popor. La catolici, Înălțarea Domnului se sărbătorește pe 21 mai, în aceeași zi în care erau pomeniți Sfinții Constantin și Elena, iar în calendarul creștin ortodox sărbătoarea vine pe 28 mai.

În această zi, creștinii ortodocși se salută cu „Hristos s-a înălțat – Adevărat s-a înălțat”. În Biblie Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi timp de 40 zile, apoi S-a înălțat la cer sub ochii lor. În popor se spune că a mai fost un martor, un cioban pe nume Ispas. Acesta era ascuns după pietre și a povestit celorlalți ce a văzut.

Se spune că atunci când Maica Domnului l-a născut pe Hristos toate animalele erau liniștite, numai caii făceau gălăgie. Atunci Maica Domnului le-ar fi zis să se sature de mâncare doar o dată pe an, de Înălțarea Domnului. Astfel, de Paștele cailor, aceștia au o oră când se satură de păscut.

Această sărbătoare mai este cunoscută drept Ispasul sau Joia Iepelor. Deoarece Ispas, ciobanul care a fost martor la Înălțare era bun și vesel, oamenii încearcă să fie bine dispuși și să nu se certe.

O altă credință populară este că oamenii care vor în această zi ajung direct în Rai. Se mai spune că în Ardeal românii împrumutau caii de la unguri când sărbătoreau Paștele pentru a-și lucra pământul și invers. O dată la 4-7 ani, Paștele pica în aceeași zi, astfel Paștele Cailor este momentul când caii se odihneau.

Tradiții de Înălțarea Domnului

• Salutul „Hristos a înviat” se schimbă cu „Hristos s-a înălțat”
• Cei care mor astăzi merg direct în Rai. Cerurile sunt deschise între sărbătoarea Paștelui și cea a Înălțării
• Femeile nu vor împrumuta sare și nu fac foc în casă deoarece se crede că vacile nu vor da lapte
• Oamenii își leagă frunze de nuc peste brâu, așa cum se crede că ar fi purtat Hristos în ziua ridicării la cer
• Este ultima zi când se pot mânca ouă roșii. Se fac pomeni, se împarte pentru morți, în special brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu.
• Semănătorile se fac până în această zi pentru o recoltă bogată
• Se sfințesc plantele de leac – alunul, paltinul, leușteanul. În unele zone oamenii se bat cu leuștean pentru a fi feriți de rele și de boli.
• În 2001, BOR a decis ca în această zi să se prăznuiască și Ziua Eroilor.