Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează

Boboteaza este o sărbătoare care se serbează în fiecare an pe 6 ianuarie. Această zi este legată de mai multe tradiții, obiceiuri și superstiții. Conform tradiției creștin-ortodoxe, la această dată Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan de către cel ce va deveni Ioan Botezătorul.

Ce sărbătorim de Bobotează

Botezul lui Iisus vine, conform tradiției evreiești, la vârsta de 30 de ani. Totodată, momentul botezului aduce în prim-plan o simbolistică specială care implică toate cele trei persoane ale Sfintei Treimi. În crezul ortodox, Boboteaza se traduce prin botezul Fiului, coborârea Sfântului Duh sub forma unui porumbel și proclamarea lui Iisus drept Fiu al Tatălui ceresc.

Citește și: BOBOTEAZA: Ce să NU faci pe 6 ianuarie

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează – Iordănit și aruncatul crucii

1. Cel mai celebru obicei de Bobotează este, fără îndoială, întrecerea tinerilor pentru crucea sfințită, ce a fost aruncată în prealabil în apele reci ale unei ape. Conform tradiției, cel care va recupera crucea va fi ocrotit tot anul de rele și va avea parte de prosperitate și succes în toate.

2. Un alt obicei, specific regiunii de nord a țării este „Iordănitul femeilor”. Inspirat din episodul biblic al botezului lui Iisus în apa Iordanului, tradiția românească spune că un grup de femei se adună într-o casă unde iau masa și apoi joacă toată noaptea. În zorii zilei, ele colindau străzile amenințând bărbații pe care îi întâlneau, că îi vor arunca în apă.

3. O tradiție similară cu „Iordănitul femeilor” este și cea de integrare a proaspetelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite. Tinerele erau udate cu apă din fântână sau din râu, recreând simbolic aceeași secvență mitică a botezului lui Iisus.

4. Simbolistica sărbători este foarte ofertantă, iar superstițiile sunt pe măsură. În Ajunul Boboteazei, fetele care vor să se mărite își vor lega un fir roșu de mătase de inelar, alături de o crenguță de busuioc sfințită. Tradiția spune că fetele își vor visa ursitul în seara de Ajun al Bobotezei.

5. În conștiința tradițională, se crede că femeile care suferă de sterlitate se pot vindeca dacă beau agheasmă. Bătrânii spun că apa sfințită are puteri tămăduitoare.

6. Agheasma va fi băuta de credincioși ortodocși timp de 8 zile consecutive. Se spune că cei care cred în puterile ei tămăduitoare se vor vindeca de boli și vor fi ocrotiți de maladii în noul an.

7. Masa îmbelșugată este o altă trăsătură a zilei de Bobotează. Conform obiceiului, gospodinele vor pregăti 12 feluri de mâncare. Fiertura de prune, borşul de peşte, peştele prăjit, plăcintele de post umplute cu tocătură de varză acră şi plăcintele cu mac sunt doar câteva din preparatele tradiționale ce vor fi pe mesele românilor în ziua de Bobotează.

8. În Bucovina, pe 6 ianuarie, tradiția spune că spiritele rele vor fi alungate prin foc și fum. În cadrul unui obicei denumit „Ardeasca”, românii aprind focuri în jurul casei pentru a alunga spiritele rele. Focul va fi făcut cu vreascuri adunate de feciori cu o zi înainte.

9. Un ritual mai puțin cunoscut pentru această perioadă este colindatul. În special în satele tradiționale bucovinene, se colindă casele oamenilor cu cântarea intitulată ”Aghios, Aghios”. Un alt cântec specific sărbătorii este „Chiraleisa”. Originea colindului este în civilizația greacă, unde „Kyrie Eleison” înseamnă „Doamne miluiește”.

10. Boboteaza are un loc foarte bine stabilit în tradiția creștin-ortodoxă românească. Importanța ei s-a tradus și într-un proverb foarte uzual chiar și în lumea laică. Celebrul „ger al Bobotezei” a rămas împământenit în spațiul românesc, ca un mod de a descrie o zi foarte friguroasă.