Aproape 65.000 de lei pe fiecare om din România: atât înseamnă datoria publică a României, care a trecut în august de 1.230 de miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor. Doar într-o lună, statul s-a mai împrumutat cam 25 de miliarde de lei.
Nimeni nu primește o factură pe numele lui. Datoria e a statului, dar se plătește din taxele tuturor, iar dobânzile ei ies în fiecare an din același buget din care se plătesc pensiile, salariile și spitalele.
Ca să ne facem o idee despre mărimea sumei: un salariu mediu net era în august 5.688 de lei, potrivit INS. Partea fiecăruia din datorie e cam cât câștigă un angajat cu salariu mediu în 11 luni de muncă, fără să cheltuie nimic.
25 de miliarde într-o lună
În iulie, datoria era de aproximativ 1.205 miliarde de lei. O lună mai târziu, trecuse de 1.230. Raportată la economie, a urcat de la 59,8% la 61,1% din PIB, adică din valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse în țară într-un an.
Cele 25 de miliarde adăugate în august înseamnă cam 1.300 de lei pe fiecare locuitor, într-o singură lună. Altfel spus, de aproape opt ori cât a primit în plus sănătatea la prima rectificareprima rectificare a bugetului de anul acesta, adică puțin peste 3,2 miliarde de lei.
Nu e o sumă cheltuită într-o lună. Statul se împrumută și ca să plătească datorii vechi care ajung la scadență, și ca să acopere diferența dintre cât încasează și cât cheltuie. Diferența asta e deficitul, iar în ultimii ani a fost una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Ce se ascunde în cifră
Aproape jumătate din datorie e în lei, puțin peste 549 de miliarde. Cam tot atât e în euro, echivalentul a 552 de miliarde de lei, iar restul, aproximativ 125 de miliarde, în dolari. Asta înseamnă că o parte bună din ce datorăm depinde și de cursul valutar: dacă leul se depreciază, datoria în lei crește fără ca statul să se mai împrumute un ban.
Împărțirea între bani luați din țară și din afară e aproape egală. Datoria internă e de circa 620 de miliarde de lei, cea externă de circa 610 miliarde. Cea mai mare parte, peste 1.200 de miliarde, aparține administrației centrale. Primăriile și consiliile județene au împreună puțin peste 28 de miliarde.
Pragul de 60% din PIB e cel pe care tratatele europene îl folosesc drept reper pentru o datorie considerată sustenabilă. România tocmai l-a depășit.
Dobânzile, factura care vine în fiecare an
Datoria în sine nu e plătită dintr-odată. Ce se plătește sigur în fiecare an sunt dobânzile. Fostul ministru al Finanțelor Tánczos Barna, acum senator, estimează costul anual al finanțării datoriei la 60–70 de miliarde de lei. Ar fi, în medie, între 3.100 și 3.700 de lei pe an pe fiecare locuitor, bani care nu ajung în spitale, școli sau drumuri.
E o estimare a unui politician, nu o cifră oficială pentru 2026, dar ordinul de mărime arată de ce Guvernul vorbește acum despre tăieri în ministeretăieri în ministere și despre un buget pe 2027 „credibil”.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă azi la Bruxelles la reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, unde pe masă sunt regulile fiscale ale UE și finanțarea apărării. Următoarea cifră oficială a datoriei, pentru septembrie, va fi publicată de Ministerul Finanțelor peste aproximativ o lună.
