Daniela Kaufer, profesor de biologie la Universitatea California din Berkeley, a realizat un studiu pe şorecii cărora li s-a descoperit că evenimentele stresante și scurte au determinat celulele stem din creier să se prolifereze în celule nervoase noi care, atunci când au ajuns la maturitate după două săptămâni, au îmbunătățit performanțele mentale ale șoarecilor.
„Întotdeauna te gândești la stres ca fiind foarte rău pentru tine, dar nu este. Unele cantități te stres sunt bune pentru a te determina să ai nivelul optim de atenție, comportament și performanță cognitivă”, a declarat Kaufer.
Kaufer a descoperit că șoarecii stresați s-au descurcat mai bine într-un test de memorie la două spăptămâni după evenimentul stresant, dar nu și la numai două zile după acesta. Folosindu-se de tehnici speciale de etichetare celulară, cercetătorii au stabilit că noile celule declanșate de stresul acut erau aceleași implicate în învățarea noilor sarcini de după două săptămâni. Aşadar dacă înveţi în condiţii de stres, poţi asimila informaţia pe o durată mai lungă de timp.
Ulterior, cercetătoarea a demonstrat că sub condiţii de stres, persoanele pot lucra mai eficient, dar acest lucru ţine mult de capacitatea, motivaţia şi termperamentul celui în cauză. Într-o lume a lipsei de timp şi de răbdare o persoană care va fi dispusă să lucreze sub stres şi va avea rezultate bune, are toate şansele să evolueze în carieră.
Chiar dacă stresul este cel care devine reponsabil pentru mai toate bolile din organism, trebuie să învăţăm cum să îl şi valorificăm, asta pentru că toată lumea în prezent este afectată de stres. „Cred că mesajul final este optimist. Stresul poate fi ceva care te face mai bun, dar este o întrebare de cât de mult și cum îl interpretezi sau îl percepi”, a concluzionat Kaufer.