Curs valutar 20 iunie 2019 – Euro crește și joi la BNR. Francul Evețian curs RECORD

Curs valutar 20 iunie 2019 – BNR a publicat cursul valutar pentru joi, iar Euro crește pentru a treia oară consecutivă săptămâna aeasta. Astfel, joi este cotat 1 euro la 4.7287 lei. Francul Elvețian, monedă care sufocă românii cu credite, a crescut la 4.2397 lei. Și tot la capitoul creșteri Lira Sterlină, ajunge la valoarea de 5.3209 lei. Singura monedă care a scăzut la cursul valutar BNR din 20 iunie este Dolarul American, cotat la 4.1834 lei.

Curs valutar 20 iunie 2019 – BNR nu mai ține în frâu euro

BNR pare să nu mai poată controla creșterea euro, care se apropie de 4.8 lei. Băncile mari vând euro la valori cuprinse între 4.75 lei și 4.8 lei la cursul de schimb.

Iată care este cursul de schimb valute din 20 iunie la principalele bănci din România. Cursul valutar bancar se mai poate actualiza pe parcusul zile, apasă aici dacă nu vezi actualizările.

Banca:	EURO		DOLAR
	Cumparare	Vanzare	Cumparare	Vanzare
Akcenta	4.7142	4.7425	4.1659	4.1994
Alpha Bank	4.7020	4.7520	4.1551	4.2315
Banca Feroviara	4.6970	4.7670	4.1305	4.2605
Banca Romaneasca	4.7013	4.7683	4.1700	4.2270
Banca Transilvania	4.6770	4.7770	4.1234	4.2489
Bank Leumi	4.6896	4.7695	4.1478	4.2369
BCR	4.6560	4.8010	4.0950	4.2750
BRD SocGen	4.6580	4.8040	4.1080	4.2810
CEC	4.6800	4.7600	4.1400	4.2400
Credit Agricole	4.6800	4.7700	4.1500	4.2400
Credit Europe	4.7000	4.7800	4.1400	4.2600

BNR – Cursul valutar din 20 iunie 2019

Iată care este cursul de referință anunțat de BNR pentru ziua bancară, joi, 20 iunie 2019.

Citește și: Cine este noul Director (CEO) Tarom – Mădălina Mezei lucreză de 22 de ani în companie

Suciu (BNR): Capacitatea administraţiei româneşti de a reacţiona predictibil este de 30%; restul reprezintă reacţii la situaţii tensionate

Suciu (BNR): Capacitatea administraţiei româneşti de a reacţiona predictibil este de 30%; restul reprezintă reacţii la situaţii tensionate

Capacitatea administraţiei româneşti de a reacţiona predictibil este de maximum 30% din timpul de guvernare, iar restul de 70% reprezintă necesarul de reacţie rapidă cauzat de crize şi situaţii tensionate, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu, la conferinţa FoodIntelForum.

„Capacitatea administraţiei româneşti de a reacţiona predictibil sau timpul alocat pentru o reacţie predictivă este maximum 30% din timpul de guvernare. Restul de 70% reprezintă necesarul de reacţie rapidă aici şi acum cauzat de crize, situaţii tensionate. Guvernul este politic, el trebuie să reacţioneze politic. Aceasta este situaţia.

Dar la lucruri care apar neprogramat. Asta este situaţia şi aici dacă se obţine timp, din acel 70% să mai scadă vreo 10 – 30 de procente să se ducă în elemente care ţin de anumită predictibilitate, cred că ar fi o mare performanţă administrativă. Din păcate, cel puţin cât am asistat eu la actul guvernamental direct din interior, maximum 30% era predictibilitate. Restul de 70%…te trezeai dimineaţa că a apărut, s-a întâmplat ceva şi trebuia reacţionat cumva. Deci în condiţiile acestea despre ce conformare şi dialog vorbim? Vorbim despre faptul că mai opreşti, mai pui un leucoplast, mai dai cu o urgenţă, lucruri de genul acesta”, a explicat Dan Suciu.

El a afirmat că situaţia ar trebui schimbată, iar o guvernare care are o mare stabilitate politică şi cu un termen mai lung de exercitare a funcţiunii poate să-şi propună mai mult pe predictibilitate.

De asemenea, Suciu a menţionat că problema în societatea românească de astăzi, dar şi în cea europeană, este că avem o serie de rupturi sociale şi economice definite de termenul englezesc „disruptive”, respectiv „avem o societate fragmentată care este caracterizată şi de o media extrem de fragmentată şi extrem de zgomotoasă”.

„Noi, la Banca Naţională, suntem într-o situaţie foarte ciudată. De multe ori suntem în situaţia următoare: avem de exemplu un raport de stabilitate financiară sau facem o prognoză de inflaţie, iar raportul de stabilitate financiară arată anumite riscuri cu care societatea, economia, românească se poate confrunta. Suntem acuzaţi de multe ori că suntem prăpăstioşi de vreme ce punem aceste riscuri şi ele după o jumătate de an sau un an nu se împlinesc. Păi tocmai acesta este rolul unui raport de stabilitate sau a relevării riscului, să le pre-întâmpini nu să le anunţi şi ele să se întâmple. La fel şi inflaţia.

Prognoza de inflaţie o facem tocmai în încercarea de a o determina în sensul pe care dorim nu neapărat să se întâmple lucrul acela. Ce înseamnă aceasta? Că tocmai în simplificarea aceasta mediatică pe care o trăim, aceste detalii, aceste nuanţe, aceste elemente de precondiţie pentru înţelegerea uni mesaj nu se mai răspândesc. Şi atunci ce trebuie să fac? E foarte simplu se spus, dar foarte greu de făcut: o pre-informare a lucrurilor, o pregătire a societăţii şi a media pentru a înţelege mesajele pe care le transmitem”, subliniat purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu.

Sursa: BNR.