Dosarul Revoluției: Ion Caramitru, audiat la Parchetul instanței supreme

Dosarul Revoluției. Ion Caramitru, directorul Teatrului Național București, a mers la audieri, joi dimineață, la Parchetul instanței supreme.

Actorul Ion Caramitru a declarat, la intrarea în instituție, că va fi audiat în dosarul Revoluției din 1989.  El a explicat că este a treia oară când dă declaraţii la parchet pe acest subiect.

„Sunt foarte bucuros că s-au redeschis aceste dosare. Acum o vreme, trei săptămâni, am fost audiat pe problemele Mineriadei și acum pentru problemele de la Revoluție. Este a treia oară când declar.

Am fost audiat la cerere, când a fost comisia parlamentară în anii 1997 — 2000, în perioada în care am fost la minister. Apoi, tot la cerere, am făcut declarații când generalul Voinea ancheta aceste dosare. Acum sunt chemat tot pe tema asta (dosarul Revoluției — n.r.), de când s-au redeschis dosarele”, a spus Caramitru

Citește și: Ion Iliescu la 27 de ani de la Revoluție: „Nu tot ce am trăit în comunism a fost rău”

În 8 februarie, procurorii militari au audiat mai mulți foști membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale. de asemenea, ei au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii.

Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la dosar au fost depuse acte relevante, iar ancheta continuă „într-un ritm susţinut”. Alte persoane urmează să fie audiate.

Dosarul Revoluției: Procurorii au dispus urmărirea penală in rem pentru infracțiunii contra umanității

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, conducerea politică şi militară instaurată după decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane. Toate aceste „fapte se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, a precizat PICCJ.

Citește și: Percheziții de amploare la asociațiile de revoluționari. Sunt vizate atât persoane cât și instituții publice

„Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior.

Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri.

În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, arată Parchetul instanţei supreme.

Dosarul „Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România.