NYT: „O excepţie germană? De ce este mică rata deceselor cauzate de coronavirus? „

Testarea masivă, vârstele pacienţilor, capacităţile sistemului medical şi încrederea în Guvernul Angela Merkel sunt factorii care ar putea explica rata scăzută a mortalităţii în Germania în cazul epidemiei de coronavirus, notează cotidianul The New York Times.

„Pandemia a lovit puternic Germania, fiind deja 92.000 de cazuri de infectare. Dar procentul cazurilor fatale a fost remarcabil de mic comparativ cu situaţia din multe ţări vecine”, notează cotidianul The New York Times.

Sunt numite taxiuri corona: medici în costume de protecţie care se deplasează pe străzile oraşului Heidelberg pentru a verifica starea pacienţilor aflaţi la domiciliu. Fac analize sanguine, observă semnale care ar putea indica deteriorarea stării de sănătate. Pot recomanda spitalizare chiar şi pentru pacienţii care au simptome uşoare. „Există astfel de semnale la prima săpămână după infectare”, afirmă profesorul Hans-Georg Krausslich, şeful Secţiei de Virologie de la Spitalul Universitar din Heidelberg.

Aşa-numitele taxiuri corona sunt doar una dintre iniţiativele din Heidelberg. Dar evidenţiază nivelul de implicare şi de mobilizare a resurselor publice pentru combaterea epidemiei, lucruri care ajută la explicarea uneia dintre cele mai mari curiozităţi despre pandemie: de ce este atât de redusă rata mortalităţii în Germania?

Ţara este afectată puternic: conform datelor furnizate de Universitatea Johns Hopkins, sunt peste 92.000 de cazuri de coronavirus. Mai multe cazuri au doar Statele Unie, Italia şi Spania. Însă sunt doar 1.295 de decese în Germania, o rată a mortalităţii de 1,4%, comparativ cu 12% în Italia, 10% în Spania, Franţa şi Marea Britanie, 4% în China şi 2,5% în SUA. Chiar şi Coreea de Sud, un model de reducere a vârfului epidemic, are o rată a mortalităţii mai mare, 1,7%.

„Există discuţii despre o anomalie germană”, afirmă Hendrik Streeck, directorul Institutului de Virologie de la Spitalul Universitar din Bonn.

Potrivit experţilor, răspunsul constă într-o combinaţie de distorsiuni statistice şi diferenţe reale referitoare la modul în care Germania combate epidemia. Vârsta medie a persoanelor infectate este mai mică în Germania decât în ale ţări. Mulţi dintre primii pacienţi au luat virusul din staţiunile de schi din Austria şi Italia, fiind persoane relativ tinere şi sănătoase. „A început ca o epidemie a schiorilor”, explică profesorul Krausslich.

Pe măsură ce infecţiile s-au răspândit, au fost afectate persoane mai în vârstă, iar rata deceselor, care era de 0,2% acum două săptămâni, a crescut. Însă vârsta medie a celor infectaţi rămâne relativ redusă, fiind de 49 de ani, faţă de 62,5 ani în Franţa şi 62 de ani în Italia.

O altă explicaţie pentru rata scăzută a mortalităţii este numărul mare de teste efecuate în Germania. Sunt depistate mai multe persoane asimptomatice ori cu simptome uşoare, astfel că este în creştere numărul îmbolnăvirilor, dar nu şi al deceselor. „În mod automat, rata deceselor scade pe hârtie”, explică profesorul Krausslich.

Dar există şi factori medicali semnificativi care contribuie la menţinerea la un nivel redus a ratei deceselor în Germania. Principalii factori sunt testarea extinsă, tratamentele aplicate în etapele incipiente, numărul mare de locuri la terapie intensivă şi un sistem guvernamental credibil, care facilitează respectarea recomandărilor de distanţare socială, observă NYT.

„În Germania avem atât de puţine decese în acest moment comparativ cu numărul persoanelor infectate pentru că sunt efectuate extrem de multe diagnosticări în laborator”, explică dr. Christian Drosten, şeful secţiei de Virologie de la Spitalul Universitar Charité din Berlin.

Până în prezent, Germania a efectuat în medie circa 350.000 de teste de coronavirus pe săptămână, mult mai multe decât orice altă ţară europeană.

„Dacă avem un diagnostic în fază incipientă şi poţi trata pacientul de la început, spre exemplu prin cuplarea la un aparat de ventilaţie artificială înainte de a i se deteriora starea, şansele de supravieţuire sunt mult mai mari”, subliniază profesorul Krausslich.

În plus, personalul medical, care prezintă riscuri mari de a lua virusul, este testat cu regularitate.

„Testarea şi depistarea contactelor sunt elemenele strategiei care a avut succes în Coreea de Sud, iar noi am încercat să învăţăm din acest model”, explică profesorul Hendrik Streeck.

În plus, Germania are un sistem medical public solid. Spre exemplu, înainte de pandemie, Spitalul Universitar Giessen avea 173 de locuri la terapie intensivă. „Avem o capacitate atât de mare încât acum acceptăm pacienţi din Italia, Spania şi Franţa. Suntem foarte puternici la capitolul terapie intensivă”, afirmă Susanne Herold, specialist în pneumologie.