Incendiu puternic într-un bloc din Capitală. Zeci de persoane au fost evacuate

Clipe de groază pentru locuitorii unui bloc de locuințe din Capitală. Un incendiu puternic a cuprins, joi dimineaţă, un apartament al unui bloc de pe bulevardul Râmnicu Sãrat din Capitală.

Au fost evacuate 50 de persoane, dintre acestea 10 fiind copii, informează ISU Bucureşti. Trei oameni au fost transportaţi la spital. O fetiţă de aproape patru ani s-a numărat printre persoanele care au tranportate la spital în urma incendiului.

La locul incediului existau degajări mari de fum

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov, joi dimineaţă, în jurul orei 02:30, un incendiu a cuprins un apartament situat la etajul 1 al unui bloc de locuit de pe bulevardul Râmnicu Sãrat.

Pentru că erau degajãri mari de fum care au inundat casa scãrii şi care puteau cuprinde şi apartamentele de la etajele superioare, au fost constituite echipe de cãutare-salvare pentru evacuarea tuturor persoanelor surprinse.

Dupã aproximativ o orã din momentul anunţãrii incendiului, toate persoanele au fost evacuate, iar incendiul a fost lichidat. Intervenţia s-a încheiat la 03:40, potrivit ISU Bucureşti-Ilfov.

Citește și SFÂNTUL ANDREI 2017. Obiceiuri și superstiții pentru data de 30 noiembrie

Tradiții, obiceiuri și superstiții. Creștinii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.

Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora își sărbătoresc joi, 30 noiembrie, ziua de nume.

Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, și era fratele Apostolului Simon Petru.

Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit și printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.

Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.

Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.

Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei
În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2017 împlinindu-se 20 de ani la aceast eveniment.

Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.

De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu.

Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul.

La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Când se pune grâul la încolțit de Sfântul Andrei
Cei tineri își amintesc, probabil, că bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ.

Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Sărbătoarea Sfântului Andrei cade în 2017 în ziua de joi, fiind urmată de 1 decembrie, Ziua Națională a României. Ambele zile sunt nelucrătoare, iar angajații vor avea parte de o mini vacanță cu un weekend prelungit, în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. De asmenea, în această perioadă vor fi organizate mai multe evenimente și parada de 1 decembrie.

Citește și Lovitură dură la Casa Regală. Principele Radu și Principesa Margareta, pe mâna DNA