Fostul președinte PRM Gheorghe Funar a trimis Direcției Naționale Anticorupție o plângere penală în care vorbește despre existența unui presupus grup infracțional organizat care ar încerca să treacă prin Parlament proiectul de lege care acordă Casei Regale statutul de persoană juridică de drept privat, propunerea legislativă fiind înaintată de liderii PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Fostul primar al orașului Cluj a făcut sâmbătă, 25 noiembrie, o sesizare de 14 pagini la DNA împotriva lui Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și împotriva membrilor Casei Regale.
Aceștia sunt acuzați de fals în înscrisuri, abuz în serviciu, trafic de influență și constituirea unui grup infracțional.
Este vorba despre legea privind statutul Casei Regale. Gheorghe Funar îi acuză pe președinții Sentatului și Camerei Deputaților de formarea unui grup infracțional, care ar duce la jefuirea statului român.
Îi acuză pentru că au depus acea inițiativă legislativă prin care Casa Regală ar căpăta un alt statut juridic și ar primi în folosință pentru următorii 49 de ani Palatul Elisabeta și ar avea cheltuielile suportate de statul român, în valoare de 24 de milioane de euro anual, adică 2 milioane de euro pe lună.
”Am trimis sâmbătă (25 noiembrie) o sesizare prin mail la DNA. Am avut șansa să primesc foarte multe informații despre Casa Regală și știu exact ce spun. Eu nu i-am acuzat pe cei pomeniți, pe Dragnea și Tăriceanu, pe Margareta Duda, Radu Duda, că sunt membrii acestui grup infracțional. Eu am cerut să fie audiați ca martori. Astăzi (luni 27 noiembrie), trimit sesizarea la DNA și prin poștă și cu semnătura mea. Cei de la DNA și românii vor afla din cele 14 pagini multe lucruri despre monarhie. Să se respecte Constituția României și să nu se înființeze împotriva voinței poporului român -exprimată prin referendumurile din 1991 și 2003- când poporul a votat pentru republică și împotriva monarhiei. Mă aștept ca proiectul propus de Tăriceanu și Dragnea să nu treacă, iar Margareta Duda și Radu Duda să intre pe ușa DNA. Vă dați seama că vor să le plătească 24 de milioane de euro pe an, adică 2 milioane de euro pe lună? Pe ce să cheltuiască atâți bani de la stat?”, a declarat Gheorghe Funar.
Tradiții, obiceiuri și superstiții. Creștinii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.
Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.
Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora își sărbătoresc joi, 30 noiembrie, ziua de nume.
Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează.
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, și era fratele Apostolului Simon Petru.
Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit și printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.
Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.
Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.
Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.
În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei.
Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2017 împlinindu-se 20 de ani la aceast eveniment.
Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.
Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.
De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu.
Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.
O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul.
La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.
Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.
Cei tineri își amintesc, probabil, că bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ.
Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.
Citeşte şi Mesaje de Sfântul Andrei 2017. Urări, sms-uri și felicitări de la mulți ani
Acest site foloseste cookies.
Read More