Legendele zilei de 1 aprilie:
Teoria calendarului. Pe vremuri, anul începea mult mai târziu, dar toate se schimbă odată cu apariţie calendarului gregorian, introdus de către Papa Grigore al XII-lea, în locul calendarului iulian, iar astfel prima zi a anului devine 1 ianuarie. Atunci când Franţa a trecut la calendarul gregorian, o serie de cetăţeni au refuzat să accepte, ori nu au aflat de noa dată, aşa că sărbătoreau Revelionul tot pe 1 aprilie. Aşa au început farsele pe seama celor „de calendar vechi”, iar oamenii au început să se păcălească între ei.
Teoria bufonului. O altă variantă ce ar fi dus la renumele acestei zile este şi aceea că împăratul roman Constantin i-a dat voie bufonului său, pe nume Kugel, să fie împărat pentru o zi. Acesta ar fi dat un singur decret, acela de a numi ziua de 1 aprilie drept o sărbătoare a absurdului. Se pare că această variantă nu are şi o dovadă concretă.
Teoria tradiției. Dintre toate variantele, cea mai plauzibilă pare aceea legată de tradiţiile civilizaţiei antice. Se pare că diferite culturi practicau în urmă cu mii de ani sfârşitul sezonului rece şi sosire primăverii cu fel de fel de sărbători libertine. De exemplu, romanii aveau un festival, Hilaria, pe 25 martie, în timp ce hinduşii aveau Holi, sărbătoare în care totul era permis. Şi evreii aveau în calendar Purim-ul, prin care era permis aproape orice, iar celţii îl cinsteau pe Lud, zeul umorului.
Cu toate acestea, niciun specialist nu poate spune cu certitudine de unde a pornit sărbătoarea farselor. Cert este că 1 aprilie este prilejul perfect prin care lumea este pusă pe păcăleli, iar la final totul se încheie cu o serie de zâmbete.