Pe 15 ianuarie 2021 se împlinesc 171 de ani de la nașterea celui care a fost poetul național al românilor – Mihai Eminescu. În fiecare an, în această zi, cei care i-au iubit și îi iubesc poeziile, aprind o lumânare în memoria Luceafărului poeziei românești. Se împlinesc 171 de ani de la nașterea celui mai mare poet român care a rămas viu în amintirea poporului pe care l-a iubit.
Vineri, 15 ianuarie 2021 se împlinesc 171 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu. Este o zi de mare însemnătate pentru poporul român, este sărbătoare națională celui considerat Luceafărul poeziei românești.
Mihai Eminescu a fost considerat cea mai importantă voce poetică din literatura română. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici și al Ralucăi. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu în poezii precum Fiind băiet…sau O, rămâi.
Mihai Eminescu a publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea). Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Marele poet național a scris poezii până în ultima clipă a vieții. Se spune că atunci când trupul lui Mihai Eminescu a fost dus la autopsie, în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat a fost găsit un carnețel cu ultimele sale poezii.
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889 la ”Sanatoriul de Boli Mintale” al doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti. Marele poet a murit îmbrăcat într-un halat ponosit, pe un pat din metal, închis în ”celula” sa. Înainte să moară, Mihai Eminescu a cerut un pahar cu lapte, la câteva minute s-a așezat în pat și a murit.
Puțini sunt cei care știu că sintagma – Luceafărul poeziei românești a fost lansată la înmormântarea poetului, într-un necrolog publicat în „Adeverul” din 18 iunie 1889, de un jurnalist, astăzi, căzut în uitare. Constantin B. Stamatin – Nazone:
„Luceafărul poeziei române, Mihai Eminescu, s-a stins. Veste dureroasă, veste sfâşietoare, pentru aceia care l-au cunoscut, l-au simţit, l-au înţeles şi l-au iubit. Sunt morţi în faţa cărora nu mai poţi plânge şi nu mai poţi găsi cuvinte ca să-ţi destăinuieşti durerea. Lacrimile ţi se istovesc şi Gândul ţi se ţintuieşte spre fiinţa scumpă. Nu-ţi vine, nu poţi crede realităţii crude! (…). Înlănţuit de mizerie în toată viaţa lui, el a râs de ea, lăsându-i dispreţul drept orice necaz, şi avându-şi gândul în lumea închipuirei. Poeziile lui Eminescu sunt pentru noi cea mai nepreţuită moştenire, pe care o vom păstra ca amintirea simţirei cele mai puternice şi gândirii celei mai înalte, turnată în cea mai frumoasă formă şi în cea mai curată limbă românească”.
Opera pe care a lăsat-o în urma sa Mihai Eminescu este, fără dar și poate, impresionantă. Alături de volumele cuprinzând traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice, un rol important îl au edițiile cu versuri (antume și postume). Poeziile au fost publicate in revista “Familia”.
Acest articol a fost actualizat la: 2021-01-14T20:53:21+02:00 20:53
Acest site foloseste cookies.
Read More