Povestea zilei Sfântului Valentin. De unde a pornit totul? Oficial, prima atestare a zilei de 14 februarie apare în 498, atunci când papa Gelasius I numeşte trei sfinţi pentru a fi celebraţi cu această ocazie. Cu toate astea, sărbătoarea rămâne legată de numele Sfântului Valentin din Roma, despre care se spune că a fost condamnat la închisoare pentru că oficia căsătorii pentru cei cărora le era interzis să-şi ia soţii, cum erau de exemplu soldaţii imperiului.
Tot în Roma era sărbătorită între 13 şi 15 februarie “Lupercalia”, un fel de variantă primitivă a Zilei Îndrăgostiţilor. Atunci se făceau sacrificii către zei, iar femeile care doreau să rămână însărcinate erau biciuite pentru a le face fertile. Papa Gelasius I decide în 494 să înterzică aceste practici şi să fie înlocuite cu celebrarea Sfântului Valentin.
Dacă în zilele noastre este o sărbătoare a îndrăgostiţilor, aflaţi că în vechime aceasta era de fapt una a celibatarilor. Abia prin secolul XIV, când apar şi primele scrisori de dragoste, ziua Sfântului Valentin devine una sărbătorită de cupluri, iar partenerii îşi trimiteau bileţele numite “My Valentine”.
În Evul Mediu, tradiţia era puţin diferită, insă în strânsă legătură cu evenimentul despre care vorbim. Atunci, băieţi şi fete deopotrivă trebuiau să tragă la sorţi un nume pe care îl purtau apoi la mânecă o săptămână.