Sediu de concediu. Diavolul isi da cu tone de fond de ten

Suntem impreuna de vreo doua luni. Ceva nice si fun: e o aparitie destul de spectaculoasa, facem sex de calitate, nu se supara daca sun inapoi abia dupa cinci ore, avem una, doua iesiri in oras pe saptamana – cu dormit la mine sau la ea dupa. N-a lasat niciun ruj la mine in baie, n-am lasat nicio pereche de chiloti la ea intr-un sertar din dormitor.

Daca nu ma invidiati deja, mai zic: in astea doua luni, n-a plans NICIODATA ca nu stiu ce, are un job ok si nu mi se vaita ca aia sunt nasoi la munca si nu m-a intrebat vreodata “unde duce relatia noastra?”. De fapt, nici nu cred ca a folosit cuvantul “relatie” Era normal, asadar, sa ii propun sa mergem impreuna o saptamana la mare. Si-a potrivit concediul cu al meu foarte firesc si am ajuns.

Citeste si: Sediu de concediu. Stau pe mal si sunt cam trista…

Citeste si: Sediu de concediu. Spune-ne povestea ta!

Citeste si: Sediu de concediu. Amor cu nabadai la malul marii

Prima zi a fost perfecta. Exact ca fiecare dintre zilele care au trecut de cand ne stiam. In a doua, dupa pranz, am schimbat plaja. Am nimerit, blestemata fie clipa, langa o familie cu trei copii. Mama arata nefiresc de spectaculos, tatal parea relaxat si foarte simpatic, iar copiii – pe asta trebuie sa o recunosc pana si eu – erau dementiali. A mea n-a avut nevoie de mai mult de jumatate de ora ca sa cada in contemplatie ca drosofila-n bere. Si tot ca drosofila, deodata nici n-a mai miscat.

M-am uitat la ea si avea ochii umezi. “Intelegi ca vreau asta? Spune-mi acum ca poti sa imi oferi asta.. Nu acum, la un moment dat, dar nici peste trei vieti… Spune-mi sau du-te!” De ce dracu’ trebuia sa ii sune ceasu’ biologic in concediul meu? Si eu acum ce sa fac? Fata e chiar misto!