Cum a fost activitatea seismică în 2020 în România. Ce ne așteaptă în anul următor

30.12.2020
Cum a fost activitatea seismică în 2020 în România. Ce ne așteaptă în anul următor

Cercetătorii trag un semnal de alarmă în legătură cu activitatea seismică din românia și susțin că trebuie să fim în permanență pregătiți pentru un cutremur mai mare. În anul care tocmai a trecut România nu a avut prea multă activitate din acest punct de vedere, însă nu este exclus ca în viitorul destul de apropiat să ne confruntăm cu un cutremur de magnitudine semnificativă.

În 2020 activitatea seismică din România a fost moderată spre slabă

Cercetătorul Mircea Radulian, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului, susține că România ar trebui să fie în permanență pregătită pentru un seism mai puternic, fiind vorba doar despre o chestiune de timp până când acesta va avea loc. Din fericire anul care tocmai a trecut a fost unul liniștit, cu o activitate seismică moderat spre slabă, însă nu putem ști ce ne rezervă viitorul.

În afară de seismul de 5 grade din luna ianuarie 2020, zona Vrancea nu a produs alte cutremure semnificative, însă trebuie să ținem cont că aceasta este o zonă seismică activă și ne putem aștepta și la cutremure mari pe viitor. Greu de spus când un astfel de seism va avea loc, de aceea ar trebui să ne luăm măsuri de precauție pentru a fi merue în gardă.

„Însă, pe de altă parte, se știe că zona Vrancea este o zonă activă și, la un anumit interval de timp, e foarte posibil să vină și la noi cutremure mari, din păcate. Putem să ne așteptăm, dar e foarte greu de spus exact când se va produce acest cutremur și sperăm să nu fie prea devreme. Însă nu putem neglija acest lucru și cel mai bun lucru ar fi să fim pregătiți ca și cum s-ar putea produce oricând. Asta ar fi ideal, din punct de vedere al măsurilor pe care putem să le luăm, pentru a evita dezastre de genul cutremurelor”, a subliniat Mircea Radulian.

Mircea Radulian a explicat la Digi24 diferența dintre un cutremur de suprafață cum a fost cel din Croația și unul de mare adâncime cum sunt de obicei cele din zona Vrancea. Un seism de mare adâncime nu va produce niciodată pagube atât de mari la o magnitudine de 6 grade, ca unul de suprafață.

„Practic, la 6,4 noi nu avem probleme mari. În schimb, pentru cutremurele de suprafață, mai ales în zona din apropierea epicentrului, pot să fie distrugeri foarte mari. Chiar dacă magnitudinea nu este așa de mare, fiind de 4 sau de 5, dacă sunt aproape de suprafață, energia eliberată ajunge repede la suprafață și cu o amplitudine mare și atunci mișcarea este mult mai intensă. Cutremurele de suprafață generează niște unde de suprafață, care sunt destul de puternice și pe măsură ce se propagă la distanță, crește cumva perioada lor, devin din ce în ce mai lente în mișcare”, a arătat Mircea Radulian.