Traditii si superstiții în Noaptea de Înviere și de Paște. Superstitii de Invierea Domnului

Traditii si obiceiuri de Paste din Oltenia. Superstitii de Invierea Domnului in Oltenia

Potrivit traditiei de secole, oltencele nu au voie sa doarma deloc in Joia Mare, deoarece vor avea probleme cu somnul tot anul. De asemenea, daca spala haine sau gatesc tot felul de preparate grele pentru masa de Paste, acestea pot fi blestemate de Joimarita, un personaj mitic care sperie Pastele.

In mai multe localitati din Muntenia si Oltenia, credinciosii isi amintesc de cei decedati si se spune ca in aceasta zi, sufletele mortilor se intorc la casele lor, fapt pentru care seara se aprind lumânarile.

Barbatii din Oltenia se ocupa de ouale de Paste, si nu femeile, ca in alte regiuni din România. Ouale frumos incondeiate sunt daruite de fini nasilor la masa de Paste, iar feciorii le daruiesc oua rosii fetelor.

In ziua de Paste, dupa ce au venit de la biserica, muntenii si oltenii de la sate nu intra in casa pâna nu culeg iarba proaspata si deasa din gradina, pe care o pun in fata casei pe terasa sau pe scari.

In Oltenia se pregateste pe lânga drobul de miel sau traditionala pasca si ciorba de bureti, o ciorba clasica si unica doar in aceasta regiune a tarii.

Traditii si obiceiuri de Paste din Dobrogea. Superstitii de Invierea Domnului in Dobrogea

Toti crestinii dobrogeni merg la biserica in Noaptea Invierii, de unde iau lumina sfanta. La ora 12 noaptea fix, se stinge lumina artificiala din biserici si ard doar lumanarile, potrivit traditiei. Lumina sfanta este dusa apoi in fiecare casa si pusa alaturi de prescura inmuiata in vin (primul aliment care se consuma de Paste).

Credinciosii respecta un ritual care are loc doar in prima zi de Paste, si anume se spala pe fata facandu-si semnul Sfintei Cruci de trei ori, dupa care gusta pasca inmuiata in vin si ciocnesc oua zicand: „Hristos a inviat!”, iar cealalta persoana trebuie sa raspunda cu „Adevarat a Inviat!”.

Paparuda este un obicei specific Dobrogei si consta in stropirea cu apa a unui grup de tinere nemaritate de catre un alai de feciori. Baietii sunt mascati cand pun in aplicare aceasta operatiune, iar femeile se infasoara in ghirlande de fag, brusture sau boz si canta fiecare casa invocand ploaia.

In a treia zi de Paste, se face o papusa de lut care este apoi ingropata in pamant, in camp. Caloianul reprezinta fertilitatea, iar taranii dobrogeni considera ca ingroparea si dezgroparea apoi a papusii ajuta la o recolta mai buna peste an.

Traditii si Obiceiuri de Paste din Crisana. Superstitii de Invierea Domnului in Crisana

In comunele din zona Vaii Crisului Alb, in Joia Mare toti locuitorii din sate se aduna in curtile bisericilor. Femeile si fetele se imbraca in straie de sarbatoare si vin si vopsesc si incondeiaza oua. Masa de Paste nu poate incepe pana ce bucatele nu au fost tamaiate, iar mesenii gusta anafura si o lingurita de vin sfintit