Traditii si superstiții în Noaptea de Înviere și de Paște. Superstitii de Invierea Domnului

Ultimul update: sâmbătă 15 aprilie 2017 11:22 Data publicării: sâmbătă 15 aprilie 2017 11:20
Autor , în Știri

Noaptea de înviere vine cu câteva tradiții și superstiții. Iată ce nu este bine să faci în noaptea de Înviere. Invierea Domnului este cea mai importanta sarbatoare a lumii crestine. Sfintele Pasti sunt marcate de o serie de traditii in toate zonele Romaniei. Iata cele mai importante superstitii, obiceiuri si traditii de Paste.

Noatea de Înviere – Tradiții și obiceiuri de Paște din Bucovina. Superstitii de Invierea Domnului in Bucovina

Traditia spune aici ca fetele sa mearga de Inviere in clopotnita si sa spele limba clopotului cu apa „neinceputa”, cu care se vor spala si ele in dimineata Pastilor, pentru a fi frumoase tot restul anului. Tot de Paste flacaii merg cu buchete de flori la fetele pe care le vor de sotii, iar acestea le ofera la schimb un ou rosu.

Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt ouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra).

Traditii si obiceiuri de Paste din Banat. Superstitii de Invierea Domnului in Banat

Inainte de a se aseza la masa pascala, oamenii practica tamaierea mancarii, dupa care fiecare mesean primeste o lingura de Pasti, vin si paine sfintite. Mai intai se va consuma ciolanul fiert, din porc si oua albe, dupa care se trece la restul bucatelor traditionale.

In Joia Mare se aprind focurile in cimitire pentru ca se crede ca in perioada Pastelui se deschide cerul si sufletele mortilor se intorc in sat. Deopotriva, pregatirea bucatelor tradiționale se face dupa terminarea curateniei mari.In Sambata Mare se sacrifica mielul si gospodinele pregatesc mancaruri delicioase din acesta. La micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti, adica vin si paine sfintite.

Traditii si obiceiuri din Maramures. Superstitii de Invierea Domnului in Maramures

Daca te afli in Maramures in postul Pastelui sau in Saptamana Patimilor, obiceiurile stramosesti iti interzic sa te afisezi cu haine colorate sau haine rosii. Maramuresenii, ca buni crestini, considera ca a purta haine colorate inseamna a nu respecta doliul pana la Noaptea Invierii, cand Iisus renaste pentru toti crestinii. Maramuresenii dau pomana pentru persoanele dragi care nu mai sunt alaturi. Acestia aprind un foc de tabara in Joia Mare a Pastelui sau impart oamenilor saraci oua rosii si cozonac.

In Vinerea Mare este interzis daintuitul, adica jocul popular si crestinii nu au voie sa manance pana apare Soarele pe cer, puternic stralucind. Daca acesta se ascunde toata ziua, crestinii maramureseni refuza sa manance tinand post negru.

In Noaptea Invierii (sambata spre duminica), credinciosii iau lumina de la Biserica si o duc la mormintele celor dragi, trecuti in nefiinta.

In dimineata de duminica, in fiecare casa maramureseana, toti membrii familiei trebuie sa puna apa intr-un ibric, in care adauga un ou rosu si o moneda de argint. Crestinul trebuie sa se spele pe fata cu aceasta apa pentru a avea un an imbelsugat.

Apasa aici pentru a citi in pagina urmatoare traditii si obiceiuri de Paste din Moldova, Muntenia si Transilvania

Traditii si obiceiuri de Paste din Moldova. Superstitii de Invierea Domnului in Moldova

In zorii zilei de Paste, credinciosii pun un ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa in care sunt scufundate monezi. Cei mici isi clatesc apoi fata cu apa respectiva si ating ouale cu obrajii, pentru a avea un an plin de belsug.  Spre deosebire de alte zone, in Moldova, in noaptea de Inviere pe langa slujba in care se canta „Hristos a Inviat”, credinciosii marcheaza momentul cu impuscaturi sau pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele.

Tot in aceasta noapte, fetele nemaritate merg la biserica si spala clopotnita cu apa neinceputa, iar dimineata se spala cu ea pe fata pentru a fi indragite de baieti neinsurati din sat. Potrivit traditiei, baietii care nutresc sentimente pentru fetele nemaritate trebuie sa mearga la casele lor si sa le ofere un ou rosu. O alta traditie de pe malurile Prutului cere ca oul de Pasti sa fie mancat, iar cojile sa fie aruncate neaparat pe drum.

Traditii si obiceiuri de Paste din Muntenia. Superstitii de Invierea Domnului in Muntenia

La slujba de Inviere, oamenii vin cu un cos in care au pasca, oua rosii, cozonac, dar si cate un cocos alb, pentru cei care au murit fara lumanare. Conform traditiei, atunci cand primul cocos va canta, este semn ca Hristos a Inviat. Gospodarul al carui cocos va canta primul va fi cel mai norocos, caci casa lui va fi plina de belsug tot anul. Obiceiul spune ca, la final, cocosii vor fi daruiti oamenilor saraci.

In mai multe localitati din Muntenia, credinciosii isi amintesc de cei decedati si se spune ca in aceasta zi, sufletele mortilor se intorc la casele lor, fapt pentru care seara se aprind lumanarile.

Se spune ca e bine sa te speli pe fata cu apa neinceputa dintr-o cana noua, in care ai pus un ou rosu, unul alb, un banut de argint si un fir de iarba verde, semne ale sanatatii, prosperitaţii si sporului in toate.

Dupa ce se intorc de la slujba din noaptea de Inviere, muntenii pastreaza aprinsa lumanarea cu care au luat Lumina de la biserica. Tot aici, desi raspandit in aproape toata tara, exista obiceiul de a purta haine noi pentru schimbarea trupului si sufletului.

Traditii si obiceiuri de Paste din Ardeal. Superstitii de Invierea Domnului in Transilvania

PRINSUL VERILOR SI VERUTELOR
Acest obicei are loc in Sambata Sfantului Teodor, prezent mai ales in Marginimea Sibiului. Acest obicei ii ridica pe copii la gradul de veri si verisoare toata viata, dupa ce vin cu farfurioare cu grau dulce rostind anumite versuri specifice primaverii si sarbatorilor Pascale.

MIRONOSITELE
Sceneta cu mironositele care plangeau la mormantul Domnului are loc an de an in multe comunitati din Ardeal. Aceasta scena este pusa in joc in Noaptea de Inviere, dupa savarsirea Sfintei Liturghii. Obiceiul este unul nemuritor mai ales pentru satul Rod din regiunea Saliste (Sibiu).

CASA LUI IISUS HRISTOS
Dupa ce niste pastori au ajuns in secolul XIX la Ierusalim, la mormantul Domnului, acestia au fost impresionati de mormantul Fiului lui Dumnezeu din Tara Sfanta si au adus din Israel cateva ramuri care aveau sa devina podoabele cu care se reconstruia simbolic casa Domnului. Casa Domnului se construia in trecut in vinerea Mare de Pasti, in biserica, iar la mormant se inchinau toti crestinii care paseau pragul bisericilor.

JUNII BRASOVULUI COLINDA LUMEA DE PASTI
Junii din Scheii Brasovului sunt impartiti pe 6 grupe: Tineri, Batrani, Albiori, Rosiori, Dorobanti, Curcani si Brasovecheni. Fiecare grupare asista la Slujba de Inviere, dupa care canta „Hristos a inviat” si pornesc la ”colindat” dupa oua rosii, stropind fetele si femeile din fiecare casa cu parfum.

ARUNCAREA CU BUZDUGANUL SI CAPITANUL ILIE BIRT
Aceiasi juni continua respectarea datinilor de Paste si in martea din saptamana luminata. Junii se intalnesc in fata bisericii si la Troita lui Ilie Birt unde canta „Hristos a inviat” de trei ori. Aici se joaca hora si se arunca cu buzduganul, dupa care pornesc spre Casa Prundului la o veche troita unde canta din nou, de trei ori, „Hristos a inviat!”.

Apasa aici pentru a citi in pagina urmatoare traditii si obiceiuri de Paste din Oltenia, Dobrogea si Crisana

Sursa: Huff.ro
Comentarii