Stil
10 lucruri pe care ar trebui să le cunoşti despre metrou
Metroul bucureştean, început în timpul dictaturii ceauşiste, nu este o ideea ce ţine de acest dictator deşi mulţi o consideră o reuşită personală a acestuia. Probabil dacă lucrurile ar fi mers aşa cum începuseră pe la 1900, istoria acestui mijloc de transport ar fi fost cu mult mai veche decât este azi. Iată zece lucruri de ştiut despre metroul din Bucureşti.
Primul studiu al autorităţilor locale asupra posibilităţii realizării unei linii de metrou în Bucureşti a fost redactat în 1900 şi concluziona că un astfel de mijloc de transport nu ar fi necesar pentru capitala Regatului până la sfârşitul secolului XX.
Datorită dezvoltării peste aşteptări a Bucureştilor, dar şi planurilor urbanistice ale Regelui Carol al II-lea, primele planuri concrete de realizare a metroului au fost întocmite în 1938, dar abdicarea suveranului şi începerea războiului au amânat pe timp nedeterminat materializarea lor.
Realizarea propriu-zisă a metroului s-a petrecut începând cu 1975, datorită necesităţilor urbanistice, dar şi a dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a transforma radical capitala României.
Scopul iniţial al reţelei de metrou era transportarea bucureştenilor de la locuinţele lor la fabrici (de exemplu Semănătoarea şi Republica) şi platformele industriale (Pipera).
Primul tronson de metrou, de la Semănătoarea (azi Petrache Poenaru) la Timpuri Noi a fost inaugurat în 1979.
În anii 80, viteza de construire a reţelei (4 km / an) plasa metroul bucureştean pe locul 2 în lume, după cel din Ciudad de Mexico.
Tronsonul dintre Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană a fost construit prin blocarea circulaţiei pe bulevardul Magheru. S-a înlăturat asfaltului, s-a săpat până la nivelul corespunzător, au fost îngropate tunelurile de metrou şi apoi s-a acoperit cu pământ şi s-a turnat un nou strat de asfalt.
Staţia de la Piaţa Romană a fost parţial construită în ascuns, fără ca soţii Ceauşescu să fie informaţi, deoarece Elena Ceauşescu era împotriva realizării acestei staţii. Datorită miilor de scrisori ale locuitorilor capitalei, cuplul de dictatori şi-a dat acordul pentru construirea staţiei Piaţa Romană, cu condiţia ca circulaţia pe Bulevardul Magheru să nu fie oprită.
În cartierul Drumul Taberei nu a fost construit metroul din cauza unui capriciu al lui Nicolae Ceauşescu. Dictatorul considera în acea zona de blocuri construite cu precădere în perioada Gheorghe Gheorghiu Dej locuiau “burgheji” care nu meritau acest mijloc de transport în comun.
În prezent, reţeaua de metrou din Bucureşti are 4 magistrale ce însumează 67 de km şi 49 de staţii.