Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat marți dimineață, la sediul ministerului, că pregătește o Ordonanța de Urgență pentru a anula depunerea Deciziei 600.
Această ordonanță pe care i-o va prezenta mâine, în ședința de guvern, premierului Viorica Dăncilă.
„Voi pregăti o OUG pentru a anula depunerea Deciziei 600, timp în care o să găsim cea mai bună soluție. În această perioadă, nimeni nu mai trebuie să depună niciun fel de formular.
Vom găsi o soluție pentru a nu se mai depune acest formular. Nu are rost. M-am gândit la comasarea acestuia, dacă nu, chiar și o variantă și mai bună, dar vom discuta și la Ministerul de Finanțe.
De azi înainte, vor fi lucrurile cele mai simple alese, pentru că așa este normal să fie”, a spus Teodorovici la sediul ministerului.
Acesta a dat asigurări că nu va adăuga taxe noi.
„România stă bine în comparație cu alte state pe zona de fiscalitate. Marea noastră problemă este partea birocratică”, a mai spus ministrul Finanțelor.
Citeşte şi Declarația 600 bulversează România. Cine va fi obligat să o depună până la finalul lunii
O nouă decizie de la Guvern bulversează România. Se estimează că în jur de 200.000 de români vor fi afectați de obligativitatea depunerii la ANAF a Declarației 600.
Persoanele fizice care au obţinut venituri extra-salariale cumulate de minim 22.800 lei în 2017 trebuie să depună, până la 31 ianuarie, Declaraţia 600, document care vizează obligaţiile referitoare la contribuţiile sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
“Persoanele fizice care au alte tipuri de venituri în afară de salarii (cum sunt activităţi independente(PFA/PFI), drepturi de autor, investiţii (dividende, dobânzi, câştiguri de capital etc.), cedarea folosinţei bunurilor, asocierea cu o persoană juridică, agricultură, piscicultură, alte surse)
Vor avea obligaţia de a declara şi plăti cel puţin contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) dacă au depăşit în anul anterior (2017, în cazul nostru) plafonul de 12 salarii minime.
Totuşi, stabilirea plafonului este simplă doar în aparenţă”, precizează Radu Derscariu, director la compania de consultanţă Deloitte România.
De altfel, obţinerea sau nu a salariilor nu mai reprezintă un criteriu pentru obligaţiile referitoare la contribuţii sociale, aşa cum se întâmpla în trecut când pentru anumite venituri, de exemplu din dividende, nu se datora contribuţia de sănătate dacă persoana fizică era salariată.
Veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului sunt: venitul net din activităţi independente, venitul brut din asocieri cu persoane juridice, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, venitul/câştigul din investiţii, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură şi venitul brut/venitul impozabil din alte surse.
După ce au fost identificate toate veniturile extra salariale, se constată dacă venitul cumulat obţinut în anul precedent (cel din 2017 pentru declaraţia din 2018) depăşeşte plafonul de 12 salarii minime brute, respectiv 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni), precizează consultantul fiscal.
“De exemplu, în cazul activităţilor independente, plafonul se stabileşte prin scăderea cheltuielilor deductibile din venitul brut, iar în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi al celor din proprietate intelectuală prin scăderea cotei forfetare (de 40%) din venitul brut”, a explicat Radu Descariu.
Acest site foloseste cookies.
Read More