IZVORUL TAMADUIRII: Traditii, obiceiuri, superstitii

Traditii, superstitii si obiceiuri de Izvorul Tamaduirii. Anual, in prima zi de vineri dupa Paste, orotodocsii sarbatoresc Izvorul Tamaduirii. Aceasta este o celebrare dedicata Maicii Domnului, cu scopul de a arata rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor, scrie teotrandafir.com. Numele acestui praznic provine de la o serie de minuni care s-au savarsit la un izvor aflat in apropiere de Constantinopol.

Conform crestinortodox.ro, inainte sa ajunga imparat, Leon cel Mare se plimba printr-o padure din apropierea marelui Constantinopol. Aici, a intalnit un batran orb care i-a cerut apa si sa-l duca in cetate. Leon a cautat zadarnic un izvor in apropiere, iar la un moment dat, a auzit-o pe Fecioara Maria zicandu-i: „Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati”. Leon a ascultat vorbele Maicii Domnului, a gasit izvorul, i-a dat orbului sa bea si l-a spalat pe fata cu acea apa. Batranul orb a inceput sa vada.

Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit o biserica langa acel izvor. Mai tarziu, un alt imparat, Justinian, s-a vindecat dupa de o boala severa dupa ce a baut apa din acel izvor si a construit o biserica si mai mare. Acest lacas de cult a fost distrus de otomani in anul 1453.

Traditii, obiceiuri si superstitii de Izvorul Tamaduirii

Se spune ca apa acelui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit felurite rani si suferinte. In zilele noastre, credinciosii se pot inchina la biserica Izvorul Tamaduirii din Istanbul (numele actual al vechiului Constantinopol), la subsolul careia se afla un paraclis unde se afla si apa tamaduitoare.

In ziua de Izvorul Tamaduirii, in bisericile ortodoxe de la sate si orase, se savarsesc slujbe de sfintire a apei, numita Agheasma Mica. Dupa savarasirea slujbei de sfintire, preotii ii stropesc pe enoriasi cu agheasma si canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta, pazeste pe poporul Tau”. Potrivit credintei populare, in acest mod se indeparteaza energiile negative si se purifica sufletul si trupul de necazuri si boala.

In aceasta zi, in unele zone ale tarii, tinerii adolescenti fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.

Profesorul Ion Ghinoiu mentioneaza ca in unele zone etnografice, ceremonia se repeta anual, la aceeasi data, pana la intrarea in joc a fetelor insuratite si baietilor infartatiti.

Citeste si: Ce nu ai voie sa faci de Izvorul Tamaduirii

In traditia populara, sarbatoarea este norocoasa si spornica pentru sapatorii de fantani. In aceasta zi, apele sunt mai zgomotoase, mai zbuciumate; de aceea, zgomotul apei ii ajuta pe fantanari sa gaseasca mai usor o sursa de apa- in gradina casei sau in zone de deal si de campie, pe ogorul lor.

In unele zone din tara, inca se mai pastreaza obiceiul ca in aceasta zi preotii sa mearga la izvoarele de apa pentru a le sfinti ca nu cumva sa sece sau sa permita adapostirea duhurilor rele prin preajma lor.

Sarbatoarea Izvorului Tamaduirii se tinea pentru mantuirea sufletelor, slobozirea izvoarelor mortilor, pentru a se deschide izvorul ploilor si vara sa fie umeda, pentru rodnicia plantelor, belsugul din casa, impotriva pietrei sau grindinei. Cu aceasta ocazie nu se muncea (cine lucra era lovit de o boala din care nu se mai destepta pana la moarte), nu se injugau boii (ca sa nu se imbolnaveasca si sa nu moara), nu se tesea nimica (cu panza tesuta in aceasta zi nu se imbracau nici macar cei morti, intrucat nu puteau fi primiti pe cealalta lume).

Se spunea ca femeile care lasau in biserica, peste noapte, in joia din Saptamana Luminata, un vas cu apa si il recuperau dupa slujba de vineri, aveau norocul de a se spala cu acea apa de numeroase necazuri.

Traditii, obiceiuri si superstitii de Izvorul Tamaduirii

Este ziua in care fiecare om trebuie sa bea cel putin o gura de agheasma mica, pentru a se vindeca si se reinnoi. Agheasma nu se bea decat pe stomacul gol! In caz contrar se considera ca ai facut un mare pacat chiar si daca ai atins un mic strop de buze. In aceasta zi de mare sarbatoare pentru toti ortodocsii nu se lucreaza nici la camp, nici in gospodarie. Gospodinele respecta ziua de Izvorul Tamadurii nu spala, nu calca rufe si nu croiesc un lucru de imbracaminte, pentru ca acesta nu va fi de folos si nu va fi terminat niciodata.

De asemenea, in aceasta zi sfanta este interzis cu desavarsire orice act de magie sau vrajitorie. Se spune ca cine va practica magia in aceasta zi, va suferi de pe urma unui blestem groaznic.

Pentru a avea un an bogat, de Izvorul Tamadurii, gospodarii stropesc cu apa sfintita in ziua praznicului gradinile si livezile. Totodata, acest ritual protejeaza recoltele de efectele grindinei.

La tara, gospodarii stropesc cu Agheasma (var. Aghiazma sau Aiasma -n.r.) Mica vitele si caii, pentru ca animalele sa fie sanatoase si sa lucreze cu spor la muncile campului.

Se spune ca cei care beau apa sfintita in aceasta zi isi revin din boala si sunt protejati de duhuri necurate pentru un an intreg.

De asemenea, pentru a avea un an imbelsugat, gospodarii stropesc cu apa sfintita, de Izvorul Tamaduirii, gradinile si livezile. Se spune ca Agheasma Mica poate sa protejeze recoltele de efectele grindinei.

In Romania, pot fi gasite mai multe locuri unde se afla izvoare tamaduitoare.

Manastirea Ghighiu din judetul Prahova are un izvor tamaduitor, alaturi de o icoana facatoare de minuni cu Maica Domnului, adusa la lacasul de cult in anul 1958.

Si la Manastirea Dervent din judetul Constanta, unde Sfantul Apostol Andrei a facut o minune, exista un alt izvor cu apa tamaduitoare.

Un alt loc in care putem gasi izvor cu apa vindecatoare este Manastirea Horaicioara din judetul Neamt. Pelerini din toata tara vin la cele trei manastiri sa primeasca apa de la aceste izvoare facatoare de minuni.