Tradiții și obiceiuri de Paște 2020 din Dobrogea, Oltenia, Maramureș, Moldova, Ardeal și alte regiuni ale țării

18.04.2020
Tradiții și obiceiuri de Paște 2020 din Dobrogea, Oltenia, Maramureș, Moldova, Ardeal și alte regiuni ale țării

Tradiții de Paște 2020 din Dobrogea, Moldova, Maramureș, Oltenia, Ardeal și alte regiuni ale țării. Citește mai jos care sunt obiceiurile, dar și tradițiile fiecărei zone din România. Nu rata nici cele mai frumoase mesaje de Paște 2020.

Dobrogea – Paște 2020

Iată care sunt tradițiile din Dobrogea de Paște.

1. LUMINA ÎNVIERII

Toți creștinii dobrogeni merg la biserică în Noaptea Învierii, de unde iau lumina sfântă. La ora 12 noaptea fix, se stinge lumina artificială din biserici și ard doar lumânările, potrivit tradiției. Lumina sfântă este dusă apoi în fiecare casă și pusă alături de prescura înmuiată în vin (primul aliment care se consumă de Paște).

2. RITUALUL DIN DIMINEAȚA PAȘTELUI

Credincioșii respectă un ritual care are loc doar în prima zi de Paște, și anume se spală pe față făcându-și semnul Sfintei Cruci de trei ori, după care gustă pasca înmuiată în vin și ciocnesc ouă zicând: „Hristos a înviat!”, iar cealaltă persoană trebuie să răspundă cu „Adevărat a Înviat!”.

3. PAPARUDA

Paparuda este un obicei specific Dobrogei și constă în stropirea cu apă a unui grup de tinere nemăritate de către un alai de feciori. Băieții sunt mascați când pun în aplicare această operațiune, iar femeile se înfășoară în ghirlande de fag, brusture sau boz și cântă fiecare casă invocând ploaia.

4. CALOIANUL

În a treia zi de Paște, se face o păpușă de lut care este apoi îngropată în pământ, în câmp. Caloianul reprezintă fertilitatea, iar țăranii dobrogeni consideră că îngroparea și dezgroparea apoi a păpușii ajută la o recoltă mai bună peste an.

Tradiții de Paște 2020 din Maramureș:

1. ESTE INTERZIS SĂ PORȚI HAINE ROȘII
Dacă te afli în Maramureș în postul Paștelui sau în Săptămâna Patimilor, obiceiurile strămoșești îți interzic să te afișezi cu haine colorate sau haine roșii. Maramureșenii, ca buni creștini, consideră că a purta haine colorate înseamnă a nu respecta doliul până la Noaptea Învierii, când Iisus renaște pentru toți creștinii.

2. ÎNCĂLZIREA SUFLETELOR MORȚILOR
Maramureșenii dau pomană pentru persoanele dragi care nu mai sunt alături. Aceștia aprind un foc de tabără în Joia Mare a Paștelui sau împart oamenilor săraci ouă roșii și cozonac.

3. „CINE JOACĂ-N POSTUL MARE, JOACE-I BOTA LA SPINARE!”
În Vinerea Mare este interzis dăințuitul, adică jocul popular și creștinii nu au voie să mănânce până apare Soarele pe cer, puternic strălucind. Dacă acesta se ascunde toată ziua, creștinii maramureșeni refuză să mănânce ținând post negru.

4. LUMINĂ PENTRU MORȚI
În Noaptea Învierii (sâmbătă spre duminică), credincioșii iau lumină de la Biserică și o duc la mormintele celor dragi, trecuți în neființă.

5. IBRICUL, APA, OUL ȘI ARGINTUL
În dimineața de duminică, în fiecare casă maramureșeană, toți membrii familiei trebuie să pună apă într-un ibric, în care adaugă un ou roșu și o monedă de argint. Creștinul trebuie să se spele pe față cu această apă pentru a avea un an îmbelșugat.

Paștele la olteni: FEMEILE NU AU VOIE SĂ DOARMĂ DELOC ÎN JOIA MARE

Paștele la olteni este plin de tradiții și de obiceiuri care mai de care mai interesante, ce se celebrează încă din Săptămâna Mare. Iată câteva tradiții de Paște din regiunile Oltenia și Muntenia:

1. FEMEILE NU AU VOIE SĂ DOARMĂ DELOC ÎN JOIA MARE
Potrivit tradiției de secole, oltencele nu au voie să doarmă deloc în Joia Mare, deoarece vor avea probleme cu somnul tot anul. De asemenea, dacă spală haine sau gătesc tot felul de preparate grele pentru masa de Paște, acestea pot fi blestemate de Joimărița, un personaj mitic care sperie Paștele.

2. ÎN JOIA MARE SE CINSTESC MORȚII
În mai multe localități din Muntenia și Oltenia, credincioșii își amintesc de cei decedați și se spune că în această zi, sufletele morților se întorc la casele lor, fapt pentru care seara se aprind lumânările.

PAȘTELE LA OLTENI:3. BĂRBAȚII ÎNCONDEIAZĂ OUĂLE
Bărbații din Oltenia se ocupă de ouăle de Paște, și nu femeile, ca în alte regiuni din România. Ouăle frumos încondeiate sunt dăruite de fini nașilor la masa de Paște, iar feciorii le dăruiesc ouă roșii fetelor.

4. NU SE INTRĂ ÎN CASĂ FĂRĂ IARBĂ DEASĂ
În ziua de Paște, după ce au venit de la biserică, muntenii și oltenii de la sate nu intră în casă până nu culeg iarbă proaspătă și deasă din grădină, pe care o pun în fața casei pe terasă sau pe scări.

5. CIORBA DE BUREȚI
În Oltenia se pregătește pe lângă drobul de miel sau tradiționala pască și ciorba de bureți, o ciorbă clasică și unică doar în această regiune a țării.

Tradiții de Paște 2020 din Moldova:

1. GOSPODINELE PREGĂTESC PASCA DE DIMINEAȚĂ
Pasca este simbolul principal al Sărbătorii Învierii Domnului, simbolizând trupul lui Iisus Hristos. Aceasta se prepară la primul cântat al cocoșilor și se duce la biserică pentru sfințit, împreună cu celelalte bucate tradiționale. Credincioșii mănâncă din anafură imediat ce a fost sfințită.

2. ÎMPUȘCĂTURI ÎN NOAPTEA ÎNVIERII
Moldova este singura regiune unde se dă voie la petarde și împușcături în Noapte Învierii. Potrivit tradiției, focurile trase la miezul nopții alungă spiritele rele și spiritul păgân.

3. APA FERMECATĂ ȘI MĂRITIȘUL
Fetele care sunt singure merg la biserică în ziua de Paști și spală clopotnița cu apă din fântână, de care nu au voie să se atingă deloc. După ce au spălat clopotul bisericii cu apă, acestea se spală pe față din aceeași apă pentru a avea noroc la bărbați și a se mărita cât mai repede.

4. OUĂ ROȘII PENTRU FEMEI
Băieții curtenitori trebuie să le ofere ouă roșii fetelor și femeilor, dar asta numai în cazul în care simt ceva special pentru acestea.

5. COȘUL STRĂMOȘESC
Toți credincioșii pregătesc coșul strămoșesc pentru ziua de Paști. Acesta este umplut cu semințe de mac, zahăr, făină, sare, ceapă și usturoi. Semințele de mac vor fi aruncate în apă pentru a alunga seceta, sarea va fi păstrată la loc de cinste pentru a avea noroc în agricultură tot anul, zahărul este dat la bovine ca să nu se îmbolnăvească, făina este păstrată lângă apa sfințită pentru ca grâul să încolțească cum trebuie iar ceapa și usturoiul alungă dăunătorii de pe câmp (gândacii și alte insecte care amenință plantele).

5 obiceiuri unice de Paște 2020 din Ardeal

5 OBICEIURI UNICE DE PAȘTI DIN ARDEAL. Obiceiurile și tradițiile de Paști în Ardeal sunt precedate de cele care au loc în Postul Mare, cel mai important post al creștinilor în întregul an. Cele mai multe dintre obiceiurile vechi sunt păstrate azi mai mult în centrul țării, zona Sibiu-Brașov fiind recunoscută pentru păstrarea datinilor.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare pentru creștini, vorbind despre jertfa (moartea) și bucuria (învierea) fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Iată câteva obiceiuri importante din Ardeal, de Paști, pe care e posibil să nu le fi știut:

1. PRINSUL VERILOR ȘI VERUȚELOR
Acest obicei are loc în Sâmbăta Sfântului Teodor, prezent mai ales în Mărginimea Sibiului. Acest obicei îi ridică pe copii la gradul de veri și verișoare toată viața, după ce vin cu farfurioare cu grâu dulce rostind anumite versuri specifice primăverii și sărbătorilor Pascale.

2. MIRONOSIȚELE
Sceneta cu mironosițele care plângeau la mormântul Domnului are loc an de an în multe comunități din Ardeal. Această scenă este pusă în joc în Noaptea de Înviere, după săvârșirea Sfintei Liturghii. Obiceiul este unul nemuritor mai ales pentru satul Rod din regiunea Săliște (Sibiu).

3. CASA LUI IISUS HRISTOS
După ce niște păstori au ajuns în secolul XIX la Ierusalim, la mormântul Domnului, aceștia au fost impresionați de mormântul Fiului lui Dumnezeu din Țara Sfântă și au adus din Israel câteva ramuri care aveau să devină podoabele cu care se reconstruia simbolic casa Domnului. Casa Domnului se construia în trecut în vinerea Mare de Paști, în biserică, iar la mormânt se închinau toți creștinii care pășeau pragul bisericilor.

4. JUNII BRAȘOVULUI COLINDĂ LUMEA DE PAȘTI
Junii din Șcheii Brașovului sunt împărțiți pe 6 grupe: Tineri, Bătrâni, Albiori, Roşiori, Dorobanţi, Curcani şi Braşovecheni. Fiecare grupare asistă la Slujba de Înviere, după care cântă „Hristos a înviat” și pornesc la ”colindat” după ouă roșii, stropind fetele și femeile din fiecare casă cu parfum.

5. ARUNCAREA CU BUZDUGANUL ȘI CĂPITANUL ILIE BIRT
Aceiași juni continuă respectarea datinilor de Paște și în marțea din săptămâna luminată. Junii se întâlnesc în fața bisericii și la Troița lui Ilie Birt unde cântă „Hristos a înviat” de trei ori. Aici se joacă hora și se aruncă cu buzduganul, după care pornesc spre Casa Prundului la o veche troiță unde cântă din nou, de trei ori, „Hristos a înviat!”.