Știri
2 din 10 copii de etnie romă nu merg la școală!
Vești cutremurătoare pentru România anului 2018. Doi copii de etnie romă din 10 nu merg la şcoală, iar 75% dintre copiii de etnie romă nu termină clasa a VIII-a, a declarat, luni, deputatul minorităţilor naţionale Daniel Vasile.
„În România, potrivit datelor statistice, 230.000 de elevi de etnie romă cu identitate asumată îi regăsim în sistemul educaţional. Este minoritatea cea mai reprezentativă. Vă spun că în sistemul educaţional sunt mai mulţi elevi de etnie romă asumată decât elevi de etnie
maghiară. O altă cifră interesantă care poate, de asemenea, fundamenta studiul se referă la faptul că 2 din 10 copii de etnie romă nu merg la şcoală, 37% din numărul copiilor de etnie romă frecventează grădiniţa raportând la un procent de 77% din populaţia majoritară. De
asemenea, 75% dintre elevii de etnie romă nu termină 8 clase, iar riscul mortalităţii infantile în rândul copiilor de etnie romă este de 4 ori mai mare decât în rândul populaţiei majoritară”, a afirmat Daniel Vasile, la lansarea studiului „IRSE: Indicele de risc socio-educaţional –
fundament pentru politici responsabile, bazate pe date. Diagnoza echităţii în sistemul de educaţie 2016-2018″, realizat de Human Catalyst – Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială.
El a adăugat că, în sistemul educaţional, sunt 625 de şcoli în care învaţă copii de etnie romă în procent majoritar, iar aceste unităţi şcolare nu au acces la apă, canalizare, sală de sport. „Iată un tablou care evidenţiază injustiţie socială”, a spus Daniel Vasile.
Acesta a menţionat că trebuie generată o dezbatere publică largă în Parlament, în societatea civilă, pentru a găsi soluţii de a îndrepta fenomenul de inechitate socială, menţionând că în cursul acestei săptămâni va adresa o interpelare ministrului Educaţiei pe această temă.
Profesorul Ştefan Vlason a subliniat că există diferenţe mari între şcoli şi între regiuni
„Există diferenţe uriaşe, dramatice, din punct de vedere al educaţiei, între regiuni, şcoli, din datele culese la firul ierbii. 45% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali. Acum câteva zile am avut Evaluarea Naţională şi avem 49% dintre elevi care au terminat clasa a VIII-a şi nu
au luat nota 5 la Matematică pe nişte calcule elementare, probleme de geometrie foarte simple. (…) La noi un milion de elevi în ultimii 10 ani, după declaraţia domnului Pop, nu au luat Bacalaureatul”, a arătat Vlason.
Ce a evidențiat Laura Greta Marin
Preşedintele Human Catalyst – Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială, Laura Greta Marin, a evidenţiat că studiul IRSE relevă că 11% din unităţile de învăţământ luate în calcul pot fi considerate elita sistemului de învăţământ primar şi gimnazial din România, 62% dintre
unităţi pot fi încadrate în categoria şcolilor cu performanţe şi condiţii de desfăşurare a activităţilor educaţionale medii, în timp ce 26% sunt în situaţia de risc şi 1% sunt caracterizate de rezultate şcolare foarte scăzute, risc înalt al abandonului şcolar ridicat şi în general localizate în
zone defavorizate.
„Aceste şcoli defavorizate au caracteristici principale: sunt situate în zone sau localităţi care se află pe lista marginalizării sociale, sunt unităţi de învăţământ mici, care au mai puţin de 300 de elevi, în aceste şcoli procentul elevilor de etnie romă este de peste 10%, abandonul
şcolar trece şi el de 120%, iar procentul cadrelor didactice nepregătite trece şi el de 5%. În aceste şcoli vom avea procentul elevilor neînscrişi la evaluările naţionale de clasa a VIII-a de peste 30% din totalul elevilor, iar media elevilor este mai mică de 5 – 5,50″, a spus
aceasta.
Citește și: Cele mai bune licee din România. Top 10 școli unde poți învăța
Potrivit concluziilor studiului, există o polarizare semnificativă a unităţilor de învăţământ preuniversitar în privinţa resurselor şi a rezultatelor obţinute, riscul educaţional a crescut în anul şcolar 2016 – 2017 faţă de anul precedent, harta zonelor marginalizate, harta
elevilor cu probleme şcolare şi harta ponderii populaţiei rome dintr-o localitate se suprapun în măsură semnificativă.
Studiul propune ca soluţii eliminarea discriminării şi a abuzurilor de orice fel din educaţie, iniţierea de urgenţă de programe şi măsuri de sprijinire a şcolilor defavorizate.