Traditii si obiceiuri de Dragobete și tradiții din popor

23.02.2020
Traditii si obiceiuri de Dragobete și tradiții din popor

Romanii respecta o serie de traditii si obiceiuri de Dragobete, sarbatoarea iubirii pe plaiurile mioritice. Ziua de 24 februarie este dedicata dragostei, familiei, casatoriei.

In legendele romanesti, Dragobete era un zeu tanar care intruchipa iubirea si veselia. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci.

Traditii si obiceiuri de Dragobete

1. Inca din cele mai vechi timpuri, flacaii din sate mergeau in ceata in padure sa culeaga primele flori rasarite ale primaverii. Apoi le fugareau pe fete prin sat, imbracati in straie frumoase. Daca barbatul ii era drag fetei, aceasta se lasa prinsa. La acest obicei se formau multe cupluri.

2. In unele zone din tara, fetele se strang si fac farmece impotriva rivalelor in iubire. Acestea spun o serie de poezii, ca niste incantatii, pentru ca dragostea lor sa nu fie umbrita de nicio forta malefica.

3. Batranii acorda o atentie speciala animalelor din curte. De secole bune, varstnicii considera ca in aceasta zi pasarile isi aleg perechea pe viata si isi construiesc impreuna cuiburile. In aceasta zi nu e bine sa se taie niciun animal.

4. Este una din cele mai bune zile pentru efectuarea logodnei. Se spune ca persoanele care isi pun inelul pe deget in aceasta zi sunt de nedespartit.

5. Fetele nemaritate trebuie sa stranga zapada ramasa in curte sau pe ulita. Se spune ca daca se spala cu ea pe fata, vor fi vesnic tinere si frumoase.

6. Femeile care nu se intalnesc in aceasta zi cu persoane de sex masculin nu vor avea parte de iubire tot anul.

7. 24 februarie este ziua in care barbatii nu au voie sa isi necajeasca iubitele, sotiile sau surorile. Se spune ca cei care supara femeile vor fi nefericiti toata viata.

8. Este o zi in care nu se munceste, iar femeile nu au voie sa planga.

9. Fetele tinere isi pun busuioc sub perna ca sa isi viseze ursitul.

Tradiţii din popor de Dragobete

Traditii si obiceiuri de Dragobete
Traditii si obiceiuri de Dragobete

Tradiţii din popor de Dragobete. Chiar dacă tradiţiile populare nu mai sunt păstrate aşa cum erau odinioară, nu strică să ne amintim, preţ de câteva minute, cum sărbătoreau românii Dragobetele.
Se spunea pe vremuri că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli tot anul, aşa că nu prea era cineva care să nu ia parte la sărbătoarea cu pricina.

Pregătirile începeau încă de dimineaţă, când tinerii se îmbrăcau cu cele mai bune haine şi porneau spre centrul satului. Dacă afară era frumos, dădeau o fugă şi prin pădure, după ghiocei, pentru a-i oferi mai târziu fetelor din comunitate. Dacă în schimb era vreme urâtă, aceştia se adunau la cineva acasă şi stăteau la poveşti ori se ţineau de jocuri şi glume.

Tot de Dragobete se făceau aşa zisele logodne simbolice, care nu de puţine ori se transformau în căsătorii adevărate. Tot pe 24 februarie, fetele sau băieţii se făceau fraţi de sânge, iar fetele tinere strângeau apa din omătul încă netopit, despre care se spunea că avea proprietăţi magice. Acelaşi lucru se întâmpla şi cu viorelele şi tămioasa, care se punea apoi la icoane, pentru a fi folosite mai târziu la farmecele de dragoste.

Când se apropia ora prânzului, fetele obişnuiau să fugă spre sat, obicei numit în partea de sud a ţării „Zburătorit”. Nici băieţii nu stăteau pe loc, căci aceştia puneau ochii pe mândra care le plăcea şi o luau la fugă după ea. Dacă reuşeau să o prindă, iar fetei îi plăcea de fecior, atunci aceştia se sărutau îndelung, în văzul tuturor. Sărutul reprezenta de fapt logodna dintre cei doi cel puţin pentru un an. De multe ori însă acestea veneau înaintea celor adevărate, semn că tradiţia are scopul de uni pe tinerii care îşi căutau jumătatea.

Cei care stăteau pe margine făceau calcule, pentru a vedea la ce nunţi vor trebui să meargă la toamnă. După-amiaza se organiza o petrecere mare, unde toată lumea dansa, chiar dacă erau cu perechea sau singuri, de teamă că se va adeveri legenda conform căreia tinerii care nu petrec de Dragobete vor rămâne tot anul singuri.

Femeile trebuiau şi ele să atingă un bărbat din alt sat, pentru a avea parte de dragoste tot anul şi aveau grijă ca toate animalele să fie bine hrănite în această zi. Sacrificarea lor era interzisă de Dragobete, iar tot atunci aveai voie să faci doar puţină ordine prin casă, nu şi alte treburi mai mari.
Chiar dacă se spune că „pedepsea” femeile care şi de ziua lui muneau, Dragobetele îi ocrotea pe îndrăgostiţi şi chiar le purta noroc.