Cine l-a inventat pe zero?

Conceptul de zero este văzut uneori ca și cum s-ar înțelege de la sine. Mai avem și alți termeni pe care îi folosim pentru a ne referi la această cifră sau la semnificația sa, cum ar fi nimic sau nul.

Nimic nu a fost și nu e mai ușor decât să înțelegi ce înseamnă nimic. Conceptul de zero semnifică, însă, mai mult de atât și a ajuns la deplină înțelegere prima oară în India, în jurul secolului al V-lea d.Hr., ori, pentru că aceste date nu pot fi chiar exacte, e posibil să fi fost cu câteva secole mai devreme. Înainte de aprofundarea a ceea ce înseamnă, calculele aritmetice efectuate de matematicieni erau printre cele mai simple. Astăzi, zero, atât ca simbol, cât și din perspectivă conceptuală, înseamnă absență, cantitate absentă și totuși, ne permite să efectuăm calcule, să rezolvăm ecuații complicate și contribuie la fel de fel de invenții indispensabile.

Așadar, în India, matematicianul Brahmagupta a creat o reprezentare a lui zero, adăugând puncte mici sub numere. Termenii folosiți pentru a le identifica erau „sunya”, care înseamnă gol, precum și „kha”, care înseamnă loc. Deci, versiunea „zero” a indienilor a fost văzută ca având o valoare nulă și ca fiind un substituent.

Dincolo de această reprezentare prin puncte, prima dată când s-a creat un simbol care seamănă cu zero-ul de azi a fost în Babilon, în timpul secolului al III-lea î.Hr. Deși babilonienii foloseau un sistem numeric bazat pe valori de șaizeci, diferit de sistemul zecimal comun astăzi, simbolul în uz era format din două pene mici, care arătau mărimile (cum am folosi zero pentru a diferenția între zeci, sute, mii, etc) – și juca un simplu rol de înlocuitor, fără să aibă o valoare proprie.

Zero ca substituent a fost inventat independent în civilizațiile din întreaga lume. Babilonienii au folosit ca sursă de inspirație sistemul numeric folosit de sumerieni, cunoscuți pentru dezvoltarea primului sistem de numărare din lume. S-a întâmplat în urmă cu aproximativ 4000-5000 de ani și acest sistem era pozițional, însemnând că exista o interdependență între valorile și pozițiile simbolurilor.

Șase sute de ani mai târziu și la 12.000 de mile de Babilon, în jurul anului 350 d.Hr., mayașii l-au transformat pe zero pentru a desemna un substituent în sistemele lor elaborate de calendar. În ciuda faptului că erau matematicieni foarte pricepuți, mayașii nu au folosit niciodată zero în ecuații.

Acordarea cantității necesare de atenție lui 0 a venit și mai târziu în ceea ce privește jocurile. La ruletă, de exemplu, zero nu a existat pe o roată în jocul modern, care este ușor accesibil și online în zilele noastre, până la mijlocul secolului al XIX-lea. Francois și Lois Blanc au inventat ideea de a plasa un singur zero pe roată, în 1842, pentru regele Carol al III-lea al Monaco. Roata a devenit un succes imens în Monaco și, în cele din urmă s-a transformat într-un simbol important pentru cultura specială a jocurilor de cazinou de lux din Monte Carlo, care a devenit faimoasă în întreaga lume. Pe scurt, zeroul este cel care oferă cazinoului avantajul casei sale. Darts este un alt joc în care 0 are o semnificație importantă. Jocul începe cu un număr stabilit de puncte. Câștigă primul jucător care reușește să-și reducă scorul la exact 0. Dacă punctele unui jucător scad sub zero, se ajunge la pierdere, iar el trebuie să înceapă din nou cu scorul pe care l-a avut în runda anterioară.

După ce a ajuns în Europa, zero a devenit piesă de rezistență în ecuațiile matematicianului italian Fibonacci, care a renunțat chiar și la abac, popularul instrument pentru aritmetică, al acelor vremuri. Această dezvoltare a fost foarte populară în rândul comercianților, care au folosit ecuațiile lui Fibonacci pentru a-și echilibra registrele.

Până în anii 1600, zero a început să fie folosit în mod mai extins în toată Europa. A devenit de neînlocuit în sistemul de coordonate carteziene al lui René Descartes și în calculele care au aparținut lui Sir Isaac Newton și Gottfried Wilhem Liebniz. Calculul a deschis multe căi pentru dezvoltarea fizicii, a ingineriei, a computerelor și pentru o mare parte din teoria financiară și economică.

Conceptul de 0 este acum esențial pentru fizica modernă: întregul univers cunoscut este văzut ca „un joc cu sumă zero”, cum spunea Stephen Hawking.