Cum se face succesiunea defunctului, care are un frate și un fiu

08.09.2020
Cum se face succesiunea defunctului, care are un frate și un fiu

Succesiunea sau preluarea moșternirii după defunct este o problemă cu care se confruntă foarte mulți oameni și mai ales din cauza faptului că procedura costă. Vorbim pe larg despre actele necesare, cine are drept să se înscrie la succesiune și care sunt amenzile de la ANAF dacă proprietatea nu este preluată de moștenitori.

Ce este succesiunea?

Succesiunea este procesul prin care moștenitorii defunctului preiau averea lăsată de acesta în urmă. Acest lucru înseamnă că preiau bunurile persoanei decedate, dar și datoriile dacă le are. Nu poate fi făcută partial, de exemplu moștenitorul preia doar bunurile nu și datoriile, daca defunctul le are.

Pe românește succesiunea este cunoscută ca moștenirea. Procedura este una simplă, dar în profunzimea ei foarte alambicată.

Trebuie să știți că succesiunea trebuie făcută în maxim 12 luni de la data decesului. Vom merge pentru un  exemplu fictic în articol pentru a înțelege mai bine care este procedura.

Cum se face succesiunea și cum preiei moștenirea?

În termen de 12 luni de la data decesului, moștenitorii acestuia trebuie să demareze la Notarul Public, toate procedurile pentru a intra în posisia averii lăsate de defunct.

La notar succesorul, adică cel care moștenește averea, trebuie să prezinte toate actele de proprietate, care pot fi contract de vânzare cumpărare, titlu de proprietate, contract de vânzare cumpărare cu uzufruct (acesta este făcut înaintea decesului de către defunct).

De asemenea moștenitorul trebuie să facă dovada ca este moștenitorul de drept, asta se poate face prin

  • Certificat de naștere în cazul celor care moștenesc averea de la părintele decedat, daca există un singur moștenitor calitatea acestuia trebuie dovedită de minim 3 martori, care să semneze sub incidența falsului în declarații că succesorul a fost fiul, fiica sau orice alt grad de rudenie.
  • Dacă sunt mai multe persoane care moștenesc, acestea trebuie să prezinte dovezi precum certificat de căsătorie, act de moștenire, testament, în situații excepționale martori care să specifice că succesorul a avut grijă de defunct în ultimii ani de viață.

Simulare caz succesiune

În cele mai multe cazuri de succesiune, problema este istoria clădirii, apartamentului, terenului, bunului moștenit. Așadar venim cu un exemplu fictiv, pentru a înțelege procedura.

Să presupunem că tatăl unei persoane trece în neființă, defunctul mai are pe ordinea succesiuni un frate. Cota legală spune așa, în acest caz fiul defunctului și fratele acestuia (dacă este casă părintească) au drepturi egale.

Cazul 1. Succesorii se înțeleg si devin coproprietari peste bunurile defunctului.

Dacă cei doi moștenitori rămași se înțeleg în fața notarului public, succesiunea se face către cele două persoane, în cazul nostru fiul și fratele defunctului. Iar după ce ies noile intabulari de la ANCPI, ambii devin proprietari cu cotă de 50%.

Cazul 2. Unul dintre succesori nu acceptă moștenrea și cere despăguburi pentru partea sa

În cazul în care cei doi moștenitori nu se înțeleg sau unul dintre aceștia pretind sume de bani pentru a ceda moștenirea în favoarea celuilalt. Situația se complică. Bunurile și imobilele defunctului se evaluează, fie de comun acord între cei doi moștenitori, fie prin grila notarială din fiecare oraș, fie printr-un raport de evaluare realizat de o firma.

Sa presupunem ca moștenitorul care doreste să rămână cu toate bonurile trebuie să despăgubeasca, al doilea moștenitor cu suma de 5000 de euro. În acest caz există doua variante.

Varianta 1 prespune plătirea sumei, imediat, în fața notarului public prin chitanță, declarație de încasare sau prin ordin de plată, care de asemenea are nevoie de o declarație a moștenitorului cu pretenții care să fie prezentată Notarului Public.

Odată dată declarația, moștenitorul care despăgubește devine proprietar de drept al moștenirii, bunurilor

Varianta 2 – Moștenitorul nu are suma de bani cerută. În acest caz de negociază un termen de eșalonare al acesteia ce se poate întinde cu ajutorul unui „Contract de partaj voluntar cu Sultă”. Acest contract presupune achitarea unei sume de bani pe un anumit termen, în cazul neplății, contractul devine null, iar procedura de succesiune este continuată până când părțile se înțeleg.

În cel mai rău caz notarul constata că nu există întețelegere și recomandă părților să se adreseze instanței de judecată competente de pe raza căreia se afla bunurile din proprietate. Și în acest caz decizia instanței este definitivă, ea poate fi atacată prin măsurile legale disponibile până la un verdic final.

Dacă se achită suma în termnului stabilit de „Contract de partaj voluntar cu Sultă”, contractul devine nul, iar succesorul debitor devine proprietar peste bunurile defunctului.

Testamentul, poate fi atacat?

Dacă în timpul vieții defunctul a lăsat un testament, acesta poate fi atacat aproape de oricine care a avut o legatură directă cu defunctul, iar acest lucru este tranșat de Instanța de Judecată.

Aproape orice testament poate fi atacat.

Contractul de vânzre cu uzufruct

Dacă dealungul vieții defunctul a făcut un contract de vânzare cu uzufruct, adica cu asumarea îngrijrii persoanei decedate, acesta este irevocabil și definitoriu. Poate fi atacat doar în instanță, dacă un alt moștenitor demonstrează că succesorul de drept al contractului nu a avut grijă de persoana trecută în neființă, atunci succesiunea este tratată de instanță.

Ce acte pot demonta un contract de vanzare cu uzufruct?

  • Chitanțe de plată a taxelor și impozitelor la ANAF, Direcția de Taxe și impozite
  • Chitanțe și facturi prin care se demonostrează că defunctul a fost îngrijit voluntar de o altă persoană

Sunt multe cazuri de acst gen, iar prioritatea au au rudele de gradul întâi, cum ar fi copiii, soția, părinții defunctului.

Legea succesiunii este stabilită pentru toate gradele de rudenie, inclusiv pentru persoanele care nu sunt în grad de rudenie de codul civil. Legea aici.