Ruinele de lângă Sarmizegetusa Regia – loc pentru ritualuri bizare

21.07.2020
Ruinele de lângă Sarmizegetusa Regia – loc pentru ritualuri bizare

Ruinele aşezării dacice Feţele Albe, de lângă Sarmizegetusei Regia, au rămas abandonate și au devenit locul ideal în care au loc ritualuri bizare.

Ruinele de lângă Sarmizegetusa Regia – loc pentru ritualuri bizare

Deși locul arată dezastruos, amatorii de ritualuri s-au întors. Dovadă stau lumânările lăsate aprinse printre „templele” de la Feţele Albe.

Cetatea Fetele Albe era locul de initiere al Preoteselor. Potrivit Adevărul.ro, la Feţele Albe, turiştii găsesc rămăşiţele unui fost „cartier” înfloritor al Sarmizegetusei Regia, un loc plin de mistere care însă nu a mai fost cercetat sistematic. Natura, dar și omul au schimbat total imaginea cetății de altă dată. Incendiul de vegetație din toamna anului 2018 a slăbit rezistenţa blocurilor de calcar din zidurile antice. Așezarea dacică a ajuns o ruină. Blocurile antice de calcar au fost distruse de copacii care s-au prăbușit peste ele.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei fac parte din Patrimoniu UNESCO

Cetățile Blidaru și Costești – Cetățuie situate în jurul Sarmizegetusei făceau parte din sistemul de apărare, iar Cetatea Fețele Albe era locul de inițiere al Preoteselor.

Despre Fețele Albe, datele arheologice sunt aproape inexistente, sigurele cercetări oficiale fiind din anii 1960 -1970. Acum, în zonă se pot vedea acum ruinele unei așezări civile și ale unui templu. Cetatea este situată pe coasta de sud a Dealului Muncelului.

Aşezarea de la Feţele Albe este considerată unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Orăştiei, tărâmul vechilor cetăţi dacice. Oamenii povestesc despre ielele care ar fi trăit în templele de la Feţele Albe şi despre pădurea bântuită care înconjoară şi ascunde ruinele.
Există mărturii ale localnicilor și ale unor persoane care au dorit să ajungă la Fețele Albe, care povestesc că s-au rătăcit pe acest drum în condițiile în care cunoșteau poteca, iar din loc în loc există marcaje.

Conștiința spirituală a geto-dacilor avea la baza credință nemuririi. Știau că în planul fizic ei există temporar într-un corp fizic, asfel nu se temeau de moarte. Slujitorii cultului dacic erau Preoții lui Zalmoxe și Preotesele lui Bendis – Zeiță Mama a Pământului.