10 noiembrie 1940, toate ceasurile s-au oprit. Un cutremur de 7,4 grade zguduia România

În urmă cu 77 de ani, pe 10 noiembrie 1940, a avut loc primul cutremur major din istoria contemporană a României. 1000 de morţi şi peste 4000 de răniţi.

Ora 03.39, 7,4 grade pe scara Richter, 45 de secunde. Epicentrul seismului a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km, iar urmările cele mai grave s-au semnalat în sudul Moldovei și în nord-estul Munteniei. Focșani, Galați, Mărășești, Tecuci și Iași au suferit distrugeri mari, dar cel mai afectat a fost oraşul Panciu.

Seismul a avut mai multe replici, încă din primele momente, dintre care șase au atins magnitudinea de peste 5 grade. Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8.34, având 5,5 grade.

Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat.

S-au înregistrat peste 1000 de morți atunci

”La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor și al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicațiile au fost temporar întrerupte și informațiile din întreaga țară sunt încă incomplete. La București, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbușire. Informațiile provenind din țară arată că seismul s-a simțit peste tot și a avut centrul pe linia dintre Moldova și Valahia. Regiunea petroliferă Ploiești-Câmpina a fost profunda afectată. (…)” (Agenția RADOR/AGERPRES, 11 noiembrie 1940, ora 18,15).

Informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate din cauza faptului că se declanșase cel de-Al Doilea Război Mondial. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs pagube importante și între 300 și 500 de morți. Tot atunci, a avut loc prăbușirea blocului Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, construită din beton armat, cu 12 etaje.

Blocul se afla la intersecția străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci Brătianu. Cele mai multe persoane decedate în București, în timpul seismului, se aflau în această clădire. Din cei aproape 300 de locatari din Blocul Carlton, doar patru au fost salvaţi.

S-au înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, pe Calea Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției, pe str. Lipscani, la Marele Stat Major (str. Știrbei Vodă). Toate ceasurile publice s-au oprit!

Însemnările vremii consemnau că ”au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”, ”s-a rupt turnul cel înalt, Colțea, iar din casele boierești și din cele de obște puține au scăpat zdravene.”

Cutremurul s-a resimţit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătraţi. Astfel, seismul s-a simţit la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev, Moscova, unde a provocat distrugeri, Leningrad, în Iugoslavia, în toată Bulgaria şi chiar la Istanbul.