Codul administrativ, adoptat: Pensii speciale pentru aleșii locali și beneficii pentru minorități naționale. PMP și USR vor sesiza CCR

Codul administrativ a fost adoptat de Camera Deputaților în ciuda prevederilor controversate pe care le cuprinde.

Pensii speciale pentru aleșii locali și eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităților în instituții publice se numără printre prevederi acestui nou cod.

PMP a acuzat PSD-ALDE că vor să pună bazele unei autonomii a Ținutului Secuiesc prin articolul privind folosirea limbii materne.

USR face apel la parlamentarii PNL să semneze sesizarea care va merge către CCR. De menționat că unii parlamentari ai PNL au votat fie pentru acest cod administrativ, fie s-au abținut.

PMP și USR fac front comun contra codului administrativ

Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, a afirmat că, în forma adoptată, Codul administrativ transformă România într-un stat feudal.

„În momentul de faţă ne mai trebuie 4 semnături şi facem un apel la PNL, niciun membru din PNL nu a semnat această cerere, şi facem un apel să ne acorde cele 4 semnături pentru că este o miză mult mai importantă pentru România decât a strica bucuria a unor pensii speciale de care primarii în funcţie înţeleg că sunt foarte entuziasmaţi.

Mai avem ziua de astăzi pentru a strânge cele 4 semnături şi apelul nostru este foarte ferm către PNL, să se implice în acest proces democratic şi necesar pentru ceea ce înseamnă o administraţie europeană în România şi nu o administraţie de tip sovietic”, a motivat Dan Barna.

Întrebat dacă a discutat cu preşedintele PNL, Ludovic Orban, Barna a arătat că, din ceea ce înţelege, „PNL nu doreşte să se pună rău cu primarii proprii”. 

„Lucrurile sunt mult mai complicate. Sperăm ca limbajul acesta duplicitar să treacă totuşi la faza de concret, în sensul asumării, dacă sunt colegii noştri din PNL de acord să susţină Codul lui Liviu Dragnea sau împotriva lui”, a afirmat, la rândul său, preşedintele PMP, deputatul Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, unii dintre parlamentarii PNL care au dorit să semneze, alături de PMP şi USR, sesizarea către CCR, „au primit interdicţie de la partid să semneze o astfel de contestaţie”.

„Iar aspectele care ţin de chestiuni absolut de nediscutat şi de nepus sub semnul întrebării sunt cele legate de situaţia pe care PSD-ul a negociat-o cu UDMR cu privire la folosirea limbii minorităţilor în comunităţile cu peste 20% populaţie”, a adăugat Tomac.

Coaliția PSD-ALDE, acuzată că încalcă prevederile Constituției

Deputatul PMP Marius Paşcan a susţinut că se validează oficializarea în administraţia publică locală a unei noi limbi a unor minorităţi, contrar Constituţiei României.

„Dacă până acum în administraţia publică locală legislaţia aferentă permitea utilizarea limbii minorităţilor acolo unde acestea aveau o pondere de peste 20%, de data aceasta, prin admiterea la nivelul instituţiei prefectului a utilizării acestei limbi şi prin obligarea prefectului ca reprezentant al guvernului,

Al unei instituţii centrale a statului, să oblige unităţile administrative să utilizeze limba maghiară implicit prin adresabilitate, vor crea şi o monstruozitate – vor începe concursuri de angajări în instituţiile publice pe baza criteriului limbii minorităţii, nu vor putea participa la concurs cetăţeni români. (…)

În situaţia în care colegii din PNL nu se vor ralia demersului nostru de a sesiza CCR, evident aceste lucruri vor trece şi vor dinamita efectiv administraţia publică din România pe termen lung şi vor permite ceea ce doreşte de mult timp UDMR – enclavizarea pe criteriul etnic teritorial, partea centrală a ţării – respectiv crearea aşa zisului ţinut secuiesc”, a susţinut Paşcan.

Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, a adoptat luni proiectul Codului administrativ, cu 175 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” şi 15 abţineri.

Ce prevede codul Administrativ

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

„Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1)

În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean,

Precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1),

Prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, prevede proiectul adoptat de Senat.

Pensii speciale pentru primari

O altă modificare în proiectului adoptat de deputaţi luni, le permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

O altă prevedere adoptată de Senat este cea referitoare la pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare,

Ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Citește și: Traian Băsescu, despre pensiile speciale: „Nu sunt pensii rezultate din contribuție, sunt furt”