De unde vine denumirea de primar și când a apărut această funcție

27.09.2020
De unde vine denumirea de primar și când a apărut această funcție

Termenul de „primar” provine din latinescul vulgar (limba populară) „primarius”, care înseamnă „primul, principalul, de prim rang”. Este un cuvânt foarte folosit în zilele noastre și mai ales în perioadele în care au loc alegeri locale. În termeni comuni, primarul este acea persoană pe care alegătorii o desemnează să se ocupe de problemele comunității și de dezvoltarea acesteia.

De unde vine denumirea de primar

Termenul de „primar” provine din latinescul vulgar (limba populară) „primarius”, care înseamnă „primul, principalul, de prim rang”.

În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, prima definiţie a „primarului” este cea de adjectiv.

PRIMÁR, -Ă, primari, -e, adj., s.m. I. Adj. 1. Iniţial, primordial, originar; p. ext. de prim grad, de primă importanţă, de bază. ♢ Învăţământ primar = formă de învăţământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline şi care constituie primele patru clase ale scolii generale. II. S.m. Reprezentant al conducerii centrale în oraşe şi comune, cu atribuţii administrative. [Var.: (II, pop.) primáre s.m.] – Din lat. primarius. Cf. fr. primaire, maire.

Așadar, la început, acest cuvânt nu făcea referire la o funcție. Termenul a ajuns să fie folosit între conducătorii barbari ce s-au succedat la conducerea Imperiului Roman de Apus.

În zilele noastre, un primar este un politician care are rolul de autoritate executivă oficială din cadrul Consiliului Local al municipalității. Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României.

Potrivit Wikipedia, varianta franceză a cuvântului primar este maire (provenit din latina major). De asemenea, în Germania și în Țările de Jos magistratul șef al unui oraș era numit „magistru al cetățenilor” (G. Bürgermeister, Du. burgemeester; zonele din Belgia unde se vorbește franceza folosesc bourgmestre).

Pe filieră germană a pătruns în Ungaria medievală instituția pólgármester-ului („Bürgermeister”), care s-a păstat până în prezent. Din Ungaria noțiunea a iradiat și la răsărit de Carpați, lucru care face ca în dreptul medieval român întâistătătorul unei cetăți să se numească pârcălab, care era ajutat de consilieri numiți pârgari (din magh. „pólgar”, „cetățean”, preluat din nemțescul bürger. În Italia primarul se numește sindaco, în Boemia starosta și în Spania alcalde, termen provenit din limba arabă.

Când a apărut funcția de primar

Funcția de primar a apărut în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Atunci, primarul era șeful administrației locale și conducea poporul în timpul revoltelor.

Treptat, primarul a căpătat mai multe atribuții, ajungând, după căderea Comunismului, să poate consulta populația prin referendum.

Câteva dintre atribuții

Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, șamd.

Primarul conduce serviciile publice locale

Primarul reprezintă UAT-ul în relațiile cu alte autorități publice

Primarul exercită funcția de ordonator principal de credite

Primarul ia măsuri pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență