Cele 5 domenii din sănătate unde se dă cel mai mult mită, potrivit DNA

Ultimul update: marți 8 mai 2018 18:20 Data publicării: marți 8 mai 2018 18:10
Autor , în Știri

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat marţi că au fost identificate cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul public de sănătate din România. Acestea sunt achiziţiile publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

(…)S-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul public de sănătate din România. Şi anume, atunci când vorbim de sistemul de sănătate identificăm corupţie în achiziţiile publice, în servicii medicale, în bugetarea unităţilor spitaliceşti, în accesul personalului în sistemul medical şi nu în ultimul rând în autorizarea farmaciilor”, a declarat Laua Codruţa Kovesi în cadrul conferinţei „Corupţia în sistemul public de sănătate”.

Kovesi a precizat că, în cazul achiziţiilor publice, concluziile anchetatorilor au fost că sunt primite procente între 5 şi 20% din valoarea facturilor.

Citește și: Kovesi, despre corupție: „68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi”

„Pentru fiecare dintre domenii a fost identificată o anumită tipologie, anumite caracteristici de comitere a faptelor, dar şi câteva concluzii. Atunci când vorbim de domeniul achiziţiilor publice, concluziile noastre sunt aceleaşi, că de obicei au fost pretinse şi primite procente între 5 şi 20% din valoarea facturilor.

Atunci când vorbim de procentul mitei putem constata din investigaţiile DNA că în domeniul sănătăţii pare că procentul este mult ai mare faţă de alte domenii, cum este infrastructură unde de obicei este 2% sau achiziţii publice unde procentul este între 10 şi 15 %”, a spus procurorul-şef al DNA.

Citește și: Sebastian Vlădescu, urmărit penal pentru fapte de corupție

Ea a arătat că mita se dă directorului unităţii medicale.

„De obicei, mita se dă direct managerului sau este mascată prin plata unor servicii fictive de consultanţă către firme care sunt controlate de managerii de spital sau printre alte firme care sunt în legătură cu aceşti manageri.

Am constatat în ultima perioadă de timp că sunt înfiinţate firme off-shore tocmai în acest scop de a primi foloasele sau valoarea mitei.

În foarte multe cazuri, activitatea infracţională s-a întins pe o perioadă lungă de timp, de mai mulţi ani, astfel că managerul spitalului a primit concomitent bani de la mai multe firme cu care unitatea medicală era în relaţii contractuale.

Un singur exemplu: manager de spital a primit pe parcursul a câţiva ani peste 1,2 milioane de euro”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.

Potrivit procurorul-şef, o altă concluzie vizează prejudiciile aduse instituţiilor publice prin subcontractări sau achiziţii succesive, aceste prejudicii fiind de sute de mii de lei. „De foarte multe ori preţul care se plăteşte de instituţiile din domeniul sănătăţii este de 10 ori mai mare decât preţul de achiziţie iniţial”, a arătat Kovesi.

Cu privire la domeniul serviciilor medicale, Kovesi a precizat că în acest domeniu corupţia se manifestă prin mituirea medicilor.

„Atunci când vorbim de domeniul serviciilor medicale, corupţia în acest domeniu se manifestă de regulă prin mituirea medicilor. Nu este un element nou, însă particularitatea acestei forme de corupţie nu este dată de valoarea mitei, ci este dată de de ritmicitatea actului de primire a foloaselor necuvenite şi de foarte multe ori sumele care se obţin în acest fel sunt impresionante”, a menţionat şefa DNA.

Conform Laurei Codruţa Kovesi, corupţia se regăseşte şi în cazul bugetărilor unităţilor spitaliceşti.

„Aici s-a constatat deja că există o cutumă, încă de la momentul numirii în funcţie managerul de spital ştie ca care este procedura, ce se dă, cât se dă şi cum se dă pentru a-şi asigura funcţionarea optimă a instituţiei pe care o conduce.

Au fost situaţii în care a avut loc o negociere informală, dacă putem s-o numim aşa, prin care s-au stabilit termenii ‘contractuali’, astfel că în această situaţie a existat un acord asupra sumelor care se remit şi asupra periodicităţii.

Adică sunt situaţii în care se stabileşte lunar, se plăteşte un procent sau sumă fixă care este necesară pentru a se încheia contractele”, a spus Kovesi.

Despre analiza asupra accesului personalului în sistemul medical, Kovesi a precizat că cele mai frecvente cazuri au vizat mita şi abuzul în serviciu pentru a permite accesul personalului în sistemul medical, respectiv mita la finalizarea studiilor sau mita la angajare în spital.

„De obicei cel care deţine o funcţie de decizie primeşte banii personal sau prin intermediar şi toată lumea ştie că sunt anumite tarife fixe.

Cât e mita pentru un post de infirmier

Spre exemplu: pentru un post de infirmier se solicită 1.500 euro, pentru asistent medical 2.500 euro, pentru şofer de ambulanţă 1.000 euro şi 1.000-1.500 euro pentru poziţia de registrator medical”, a exemplificat procurorul-şef al DNA.

În privinţa autorizării farmaciilor, ea a arătat că fenomenul corupţiei s-a manifestat prin plata unor sume de bani pentru emiterea autorizaţiilor într-un timp mai scurt.

„Fenomenul corupţiei s-a manifestat prin plata sau acceptarea unor sume de bani pentru facilitarea emiterii autorizaţiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual. În mod obişnuit, soluţionarea unor astfel de cereri putea dura 5-6 luni, deşi termenul legal este de 30 de zile.

Astfel, această disfuncţie instituţională este de natură a genera comiterea infracţiunilor care au fost reţinute şi de obicei darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituţia să-şi facă treaba în termenul legal”, a mai spus Kovesi.

Loading...
Sursa: agerpres
Știri despre:   
Comentarii