Totul a ieşit la iveală. Ce salariu are soţia lui Mihai Tudose şi unde lucrează

03.01.2018
Totul a ieşit la iveală. Ce salariu are soţia lui Mihai Tudose şi unde lucrează

Deși este în politică de peste 20 de ani, Mihai Tudose a fost necunoscut pentru publicul larg până când Liviu Dragnea a anunțat că el va fi noul premier.

Ieșit din anonimat, au început și investigațiile jurnalistice în ceea ce-l privește, iar anumite conexiuni interesante ridică totuși câteva semne de întrebare.

Fiica sa Diana Tănase este patroana unei firme specializate în distribuţia energiei electrice încă de la vârsta de 19 ani. Aceasta este asociată cu afaceristul care a prins contracte de peste 10 milioane de euro cu statul atâta timp cât a avut-o angajată pe soţia actualului prim ministru.

Firma Dianei Tudose cerea în 2012 autorizaţii pentru o investiţie de 12 milioane de euro într-un parc fotovoltaic din Brăila.

Unde lucrează soția premierului Mihai Tudose

Corina Tudose, soția premierului era așadar angajată la firma En Electric Proiect Office SRL, ca asistent manager și încasa un salariu regesc pentru această funcție: 5.000 de lei pe lună.

Cel puțin asta reiese din declarația de avere a premierului din anul 2016.

Surse spun că aceasta și-ar fi dat demisia de la firma respectivă după ce jurnaliștii de la România Liberă ar fi dezvăluit că lucrează pentru un patron care a prins foarte multe contracte cu statul în domeniul energiei, domeniu cu care Mihai Tudose este extrem de familiar. De altfel, el a și fost ministru al Energiei în trecut, scrie bugetul.ro.

Probabil declarația de avere pe anul 2017 a premierului ne va arăta dacă doamna Tudose este șomeră sau și-a găsit un nou loc de muncă.

Citeşte şi Klaus Iohannis a PROMULGAT Legea Bugetului pe anul 2018

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, însă şeful statului atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi.

”Președintele Klaus Iohannis atrage însă atenția asupra unor vulnerabilități ale bugetului anului 2018 și asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil și echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menținerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate și sustenabilitate fiscal-bugetară.

Pentru România, este esențial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate și prudență, iar decidenții politici și guvernamentali să nu repete greșelile sau tentațiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu și lung.

Țara noastră trebuie să evite capcana unei creșteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare și acumularea de datorie publică.

Klaus Iohannis a PROMULGAT Legea Bugetului pe anul 2018

Ca element procedural, construcția bugetară ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviație semnificativă a deficitului bugetar.

Potrivit acestor recomandări, bugetul național era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

Președintele României își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși înregistrăm rate record de creștere economică, există dificultăți și unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB.

Totodată, țara noastră înregistrează cele mai ample deviații ale deficitului structural dintre toate țările Uniunii Europene.

Această dinamică demonstrează că, în următorii ani, România trebuie să facă eforturi serioase pentru a reveni pe calea disciplinei fiscal-bugetare.

Bugetul anului 2018 ignoră însă necesitatea unei asemenea schimbări de direcție, asumată în principiu de către Guvern prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018-2020.

Bugetul anului 2018 este construit, la fel ca și în 2017, pe o țintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate și Creștere.

Însă, deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu.

Analiza proiectului de Buget pentru 2018 a evidențiat anumite vulnerabilități ale construcției bugetare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli.

Există critici EXPLOZIVE la adresa Guvernului

În ceea ce privește veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecția unei creșteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puțin două considerente.

Pe de o parte, experiența fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creșteri economice peste cea prognozată inițial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017.

În același timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creștere economică, inclusiv a consumului.

Pe de altă parte, construcția bugetului este lipsită de estimări și calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deși în prezent mult atenuată în raport cu versiunea inițială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble față de cele estimate în prima variantă.

Astfel, Președintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *