Ambasadorii UE, îngrijorați de modificările la Codul de procedură penală. Instanța supremă sesizează CCR

Modificările operate de coaliția PSD-ALDE la Codul de procedură penală stârnesc reacții dure din partea UE și a sistemului judiciar din România.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, cu ambasadorii statelor membre ale UE acreditaţi în România, context în care aceştia şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modificările Codului de procedură penală care au fost adoptate de către Parlament, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

„Ambasadorii statelor membre ale Uniunii şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la modificările Codului de procedură penală care au fost adoptate de către Parlamentul României.

În opinia acestora, în măsura în care aceste modificări vor intra în vigoare, cooperarea în domenii precum judiciar şi poliţienesc între România şi celelalte state membre va fi afectată.

De asemenea, vor exista serioase semne de întrebare cu privire la garanţiile oferite de statul român referitoare la utilizarea corectă a fondurilor europene de care beneficiază ţara noastră”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la nevoia de consolidare a democraţiei şi a statului de drept, ca elemente esenţiale pentru parcursul viitor al ţării noastre.

În context, el a subliniat că va urmări în continuare obiectivul major asumat încă de la începutul mandatului său, de garantare a independenţei justiţiei şi continuare a luptei împotriva corupţiei.

„Preşedintele României a exprimat convingerea că cetăţenii români merită legi pragmatice care să contribuie la consolidarea independenţei justiţiei şi să garanteze funcţionarea statului de drept, în conformitate cu valorile europene”, se menţionează în comunicat.

În cadrul reuniunii, şeful statului a felicitat Bulgaria pentru activitatea sa la conducerea Consiliului Uniunii, apreciind atitudinea proeuropeană şi angajamentul său de aprofundare a proiectului european, obiective pe care şi România le împărtăşeşte pe deplin.

El a evidenţiat ideea potrivit căreia existenţa Uniunii Europene este un avantaj pentru statele membre, iar ţara noastră va contribui, inclusiv din postura de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, la realizarea unei Uniuni puternice, unite şi incluzive.

În acest sens, Iohannis a arătat că România va urmări promovarea unei abordări pragmatice şi a unor obiective fezabile, astfel încât cetăţenii să poată percepe mai bine valoarea adăugată a proiectului european şi să beneficieze de rezultate concrete.

De asemenea, preşedintele a menţionat că ţara noastră este determinată să sprijine eforturile generale de depăşire a liniilor de divizare dintre statele membre prin implicarea cetăţenilor europeni şi prin promovarea de iniţiative comune şi incluzive în beneficiul tuturor statelor membre ale Uniunii.

El a vorbit şi despre pregătirea Summitului de la Sibiu, din 9 mai 2019, când urmează să fie stabilită o agendă „realistă şi fezabilă” a priorităţilor strategice ale Uniunii pentru perioada 2019-2024.

Preşedintele Iohannis a accentuat că soluţia de compromis care va rezulta din negocieri în ceea ce priveşte viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 trebuie să fie echilibrată şi să răspundă atât noilor priorităţi ale Uniunii, cât şi nevoii de finanţare corespunzătoare pentru politicile tradiţionale, respectiv coeziunea şi politica agricolă comună.

El a arătat şi că, pe perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, România va depune toate eforturile în direcţia avansării substanţiale a negocierilor privind viitorul buget al Uniunii, astfel încât să fie posibilă obţinerea unui acord politic corespunzător şi în timp util.

Iohannis a subliniat şi faptul că ţara noastră va continua să sprijine eforturile comune la nivelul european de consolidare a securităţii interne a Uniunii, precum şi de restabilire a implementării depline a sistemului Schengen

. În acest context, el a reiterat faptul că aderarea la Schengen rămâne o prioritate politică majoră pentru ţara noastră, iar o decizie pozitivă în ceea ce priveşte aderarea României la acest spaţiu va aduce o valoare adăugată clară tuturor statelor membre, precum şi obiectivului general de consolidare a securităţii interne a Uniunii.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat importanţa avansării cooperării UE-NATO, arătând că acesta este un obiectiv de importanţă majoră pentru ţara noastră.

El a vorbit despre importanţa asigurării unei protecţii sporite a frontierelor externe ale Uniunii în vederea unei gestionări eficiente a migraţiei, pledând pentru o abordare integrată şi cuprinzătoare a acestui fenomen, cu accent pe combaterea cauzelor de origine ale acestuia.

ÎCCJ sesizează CCR după modificările aduse la codul de procedură penală

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis marţi să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală, care a fost adoptat cu o zi înainte de Camera Deputaţilor.

Potrivit unui comunicat al Înaltei Curţi transmis AGERPRES, marţi, judecătorii s-au constituit în Secţii Unite pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

„Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea numărul 7 din 19 iunie, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară”, se precizează în comunicat.

Citește și: Modificările la Codul de procedură penală, adoptate în Parlament pe repede înainte