29 de ani de la începutul Revoluției în Capitală și finalul regimului Ceaușescu

Pe 21 decembrie, Revoluția izbucnea în Capitală și începea sfârșitul regimului Ceaușescu. Președintele de atunci al României a ținut ultimul său discurs în calitate de șef al statului.

Autoritățile comuniste începeau să piardă puterea în țară. Scânteia Revoluției începuse în Timișoara de câteva zile și se extinsese și la alte mari orașe, precum Arad, Sibiu, Brașov, Cluj, Hunedoara, Târgu Mureș, Reșița, Alba Iulia, Făgăraș.

În dimineaţa zilei de 21 decembrie, trenuri încărcate cu muncitori de la fabrici din Oltenia au sosit la Timişoara. Regimul a încercat să-i folosească la înăbuşirea protestului, minținu-i că Timișoara a fost asaltată de huligani și unguri.

Muncitorii au fost așteptați de grupuri de manifestanți în gară, care le-au explicat cum stătea de fapt situația.

Aceştia le-au oferit apă şi mâncare şi le-au povestit ce se întâmplă în oraş. Au fost cazaţi în căminele studenţeşti. O parte dintre ei s-au alăturat timişorenilor, alţii s-au întors acasă vorbind despre victoria Revoluţiei din Timişoara.

La Bucureşti se pregătea ultimul miting pe care Ceauşescu avea să îl susţină. Discursul său a fost întrerupt după numai un minut. A continuat, dar scurtul moment de haos a dat speranţe celor care au început să protesteze în toate colţurile ţării.

Ceauşescu reia discursul după trei minute de haos în care nimeni nu înţelegea de unde vin ţipetele din Piaţă. Ultima parte a discursului include promisiuni de creşteri salariale şi cere să fie apărate, „cu toată forţa, integritatea şi independenţa României”. Ulterior, acesta a plecat panicat de la balconul CC al PCR.

În această zi, în Capitală au început să se strige sloganuri anticomuniste şi anticeauşiste: „Jos dictatorul!”, „Moarte criminalului!”, „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, „Ceauşescu, cine eşti/ Criminal din Scorniceşti”.

În cele din urmă, protestatarii au invadat centrul din Piaţa Kogălniceanu până în Piaţa Unirii, Piaţa Rosetti şi Piaţa Romană.

Între orele 13.30 şi 14.00 sunt reţinute 150 de persoane, iar în faţa Hotelului Negoiu cade prin împuşcare prima victimă a Revoluţiei din Capitală.

Revoluția din 1989 a dus la moartea a peste 1000 de persoane

Începând cu orele 18.00, a început reprimarea propriu-zisă care a durat până la a doua zi, ora trei dimineaţa. Protestatarii au fost întâmpinaţi de soldaţi, tancuri, TAB-uri, ofiţeri ai USLA (Unitatea Specială de Lupta Antiteroristă) şi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile.

Pe măsură ce se apropia miezul nopţii, dispozitivul condus de generalul Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, a tras asupra mulţimii de pe clădiri, pe străzi laterale şi din tancuri.

S-au înregistrat multe victime prin împuşcare, înjunghiere sau strivire de vehiculele armatei. Un vehicul blindat a intrat în mulţime în apropierea Hotelului Intercontinental. Pompierii foloseau jeturi de apă, iar miliţienii băteau şi arestau oamenii.

Răniţii şi morţii au fost transportaţi la Institutul de Medicină Legală, Spitalul de Urgenţă, Spitalul Colţea şi secţia de neurochirurgie a Spitalului Gheorghe Marinescu.

Procuratura Generală şi Direcţia Sanitară au interzis autopsierea victimelor decedate. S-a dat ordinul de incinerare a cadavrelor, ca şi în cazul victimelor de la Timişoara, dar acest ordin nu a mai fost executat.

Pe 22 decembrie, la ora când fug cei doi Ceaușești, erau 126 morți și 1107 răniți.

La finalul evenimentelor care au dus la sfârșitul dictaturii ceaușiste, s-au înregistrat 1104 morți și 3321 răniți (221 civili și 663 militari).

Soții Ceaușescu au fost executați la Târgoviște, în ziua de Crăciun. Puterea a ajuns apoi în mâinile eșalonului secund al PCR, condus de Ion Iliescu, cel care avea să comande Mineriade contra populației care cerea plecarea FSN de la conducerea țării.

Ion Iliescu, fondatorul PSD și președinte de onoare al acestui partid, este acuzat de infracțiuni contra umanității.