Știri
DOCUMENTAR | Ce s-a întâmplat la Colectiv, pe 30 octombrie 2015
Pe 30 octombrie 2017 se împlinesc doi ani de la tragedia din Colectiv. 64 de tineri au murit în urma incendiului din 30 octombrie 2015, iar anul acesta, unul dintre supraviețuitori și-a pus capăt zilelor, neputând suporta durerea rămasă după moartea iubitei sale în incendiu. Rudele celor decedați, precum și supraviețuitorii tragediei încă așteaptă ca vinovații să fie trași la răspundere.
Colectiv a fost cel mai trist și cel mai puternic eveniment din istoria post-decembristă a României. În continuare, vă vom prezenta ce s-a întâmplat în club, în acea seară fatidică.
Poveștile Colectiv
Povestea celor doi frați răniți în clubul Colectiv, la un an de la tragedie. Au învins Infernul
Supraviețuitoarea Infernului de la Colectiv. Alexandra Furnea a rămas cu o pereche de”aripi piezișe”
Miluță Flueraș: „Toți oamenii cu care am vorbit în acea seară au murit”
Nelu Brîndușan: „Mă consider o victimă norocoasă”
Mariana Oprea: „Nu știu cât a mai rămas din ce eram înainte”
Mihai Popescu: „L-am simțit pe Dumnezeu aproape”
Adi Despot, gest superb în memoria victimelor de la Colectiv
Colectiv – Filmul evenimentelor
O scânteie. Așa pornește orice revoluție, dar și o tragedie. O scânteie. De atât a fost nevoie pentru ca viețile a 64 de tineri să fie curmate brusc.
O scânteie care a schimbat primari, miniștri, un Guvern întreg. Sunt oameni care au devenit din victime eroi și care au găsit în ei puterea de a-i ajuta pe ceilalți, în ciuda instinctului de a fugi cât mai departe.
Iată ce s-a întâmplat în noaptea tragediei din Colectiv
În noaptea de 30 octombrie, 163 de oameni au fost spitalizați. 63 dintre ei au murit în săptămânile următoare, iar ultimul deces s-a înregistrat pe 14 martie 2016, când un tânăr de 21 de ani a încetat din viață la Spitalul Floreasca.
Zeci de răniți au ajuns în stare gravă în mai multe spitale din București, Europa și Israel.
În seara zilei de 30 octombrie 2016, trupa de metalcore Goodbye to Gravity își lansa cel de-al doilea album, „Mantras of War”, în clubul Colectiv. Trupa avea deja notorietate în cercurile underground, dar spera la mai mult odată cu lansarea acestui album.
O mulțime de fani și de prieteni ai membrilor trupei se îndreptau spre club, situat în fosta fabrică Pionierul.
Clădirea Pionierul
Printre ei și Mihai Popescu, un tânăr aflat în scaunul cu rotile. Mulțimea era compusă, în majoritate, din tineri care aveau sub 30 de ani. Mulți dintre ei aveau propriile trupe de rock. Foarte mulți dintre ei se cunoșteau.
Mihai Popescu a fost adus la club de tatăl său, împreună cu doi prieteni, Pavlos și Laurențiu. Ei au ajuns printre primii.
Clubul de rock era autorizat pentru 80 de oameni care să stea la mese. Martorii spun, însă, că se țineau regulat concerte pentru mult mai mulți.
Citește și: Un an de la Colectiv. Nelu Brîndușan: „Mă consider o victimă norocoasă”
Supraviețuitorii tragediei își amintesc că în jur de 300 de persoane se aflau în club în acea seară.
Înainte de începerea concertului, pirotehniștii angajați pentru eveniment montaseră artificiile pe stâlpii de lângă scenă. Țeava artificiilor era poziționată orizontal, spre sală. Scena unui accident teribil era aproape gata. Concertul a început la ora 22, cu circa o oră întârziere.
Oamenii au început să își caute un loc cât mai bun.
Clubul avea mai multe intrări, dar doar una singură era funcțională. Accesul se făcea printr-un container metalic, lipit de peretele clădirii. Spre exterior containerul avea o singură ușă, una cu două canaturi, dintre care doar unul era deschis. Înăuntru, geamurile erau blocate. Nu existau alarme de incendiu și sprinklere.
Intrarea in Colectiv
Stâlpii și tavanul erau tapetați cu un burete absorbant de sunet, care era inflamabil. Având în vedere cele prezentate, putem spune că în club nu erau recomandate efectele pirotehnice. Și totuși, ele au fost folosite.
La ora 22.25, concertul părea un adevărat succes. Concertul a avut două momente pirotehnice. La primul, artificiile au pornit după prima piesă, „The Day We Die”. Au pornit și s-au stins fără probleme.
Paul Grigoriu, unul dintre supraviețuitori, își amintește că artificiile erau unele „banale, de genul celor puse pe torturi de nuntă”.
Citește și: Supraviețuitoarea Infernului de la Colectiv. Alexandra Furnea a rămas cu o pereche de”aripi piezișe”
Jerba de scântei a pornit spre stâlpi, dar fie n-a ajuns până acolo, fie scânteile au ricoșat. Spectacolul a mers mai departe.
La 22.32 începe cel de-al doilea foc de artificii. Momentul zero al incendiului. Norocul sau momentul instinctului fiecăruia au făcut diferența dintre viață și moarte.
La al doilea foc de artificii, două jerbe de scântei s-au îndreptat spre ambii stâlpi, din dreapta și din stânga scenei.
Aproape de finalul spectacolului pirotehnic, din jerba de artificii îndreptată spre stâlpul din stânga s-a desprins o scâteie. Una mai lentă și mai fierbinte care a aterizat pe buretele stâlpului. Acesta este momentul cheie.
Începutul incendiului de la Colectiv
Colectiv – Începutul coșmarului
Flacăra rezultată s-a extins cu rapiditate. Lumea era concentrată la concert și foarte puțini au băgat de seamă flacăra care începea să se extindă pe stâlp.
„L-am auzit pe Andrei Găluț spunând că arde ceva aici, moment în care m-am uitat la flacăra care a izbucnit pe stâlp din cauza buretelui. În primă fază, era o flacără care, din punctul meu de vedere, dacă era la înălțimea unui om ar fi putut fi stinsă cu mâna”, își amintește Paul Grigoriu.
Flacăra s-a aprins undeva sus pe stâlp, mai sus de înălțimea unui om. Flacăra era mică, dar creștea rapid.
Cristian Matei, un alt supraviețuitori a declarat: „Unul dintre membrii trupei a încercat să stingă scânteile cu o sticlă de bere. Nu a reușit”. Mai mulți oameni au încercat să stingă flacăra cu bere. Focul a continuat însă să crească. În câteva secunde, focul a început să urce spre tavan. Văzând flacăra, unii au început să iasă din club și să sune la 112.
Între timp, focul a început să urce accelarat pe stâlp. Mulți înțeleg că s-ar putea să nu poată fi stins așa ușor, dar nimeni nu înțelege cât de gravă e situația. Oamenii se dezmeticesc încet. Unii încep să plece.
Citește și: Cum va arăta monumentul Colectiv
Flacăra urca spre tavanul construit și el din lemn și burete.
„Când am văzut că nimeni nu stinge flacăra, mi-am luat geanta și camera și m-am îndreptat cătrre ieșire”, spune Miluță Flueraș, un alt supraviețuitor.
Pe măsură ce focul avansează, oamenii realizează că situația e gravă. În câteva secunde se trece de la calm la panică. Acestea au fost ultimele secunde în care oamenii se mai puteau salva.
Focul începuse să se miște mai repede decât oamenii.
Împinși din spate de flăcări, oamenii se adună în ieșirea îngustă din coridor.
Focul cuprinde tavanul și crește în intensitate. Supraviețuitorii își amintesc că flacăra s-a propagat cu repeziciune. La ieșire începe să se creeze o busculadă. Tavanul în flăcări începe să se destrame. Mai întâi sunt doar fragmente de burete ars. Se declanșează o adevărată ploaie de foc care aterizează pe oamenii care încercau disperați să iasă din club. Cei mai mulți își lăsaseră hainele groase la garderobă.
Focul se extinde asupra tavanului
Bucățile aprinse de burete cad pe oameni și încep să provoace arsuri. Bureții se topesc pe piele și încep să se impregneze, provocând răni grave.
La un minut de la aprinderea focului, s-a creat o panică majoră. Oamenii din spate încep să-i tragă, disperați, afară pe cei din față.
Între ușa care dădea afară și clubul Colectiv mai este însă un spațiu: containerul. Acesta va deveni un spațiu al morții. Acesta ținea loc de hol de intrare și avea la exterior o ușă îngustă, doar pe jumătate deschisă în acel moment.
Gabriel Popescu este unul dintre primii supraviețuitori care au ieșit afară și au cerut ajutor: „Până să ies din container, am reușit să sun la 112″. Oamenii încep cu disperare să se împingă în jumătatea închisă a ușii. Spațiul ușii deschise devenise insuficient. Sub presiunea oamenilor, se deschide și a doua ușă.
Dopul de oameni din container face ieșirea foarte dificilă. Lumea începe să se calce în picioare, grăbindu-se să ajungă la ieșire. În acel moment, în club se stinge lumina. În container se face beznă totală.
„Am strigat lăsați-vă jos, că o să vină flacără”, rememorează Andrei Trifu. O flamă fierbinte și toxică, o combinație de flăcări și gaze ucigașe erupe, în momentul în care ușa de la container se deschide complet, sub presiunea oamenilor. Focul dinăuntru primește aer proaspăt. În momentul flamei, oamenii din container se lasă la pământ.
Supraviețuitorii spun că în momentul în care a focul a primit oxigen, s-a creat un efect similar motorului cu reacție.
În acele momente, temperatura poate urca brusc la sute de grade Celsius.
„S-a auzit din interior ca un vuiet. Imediat după vuiet a urmat o flacără imensă și oameni arși care ieșeau unul după altul”, spune Gabriel Popescu.
Mihai, tânărul din scaunul cu rotile, este scos afară de doi prieteni. Scapă cu viață, dar cu arsuri grave.
Când flama a măturat containerul, pe mulți i-a salvat căderea, în înghesuială. Pe alții, faptul că și-au ținut respirația.
La fel de repede cum au apărut, flăcările s-au retras. În urma lor a rămas fumul, plin de gaze toxice, provenite din buretele ars. Clubul devine o cameră de gazare.
Fumul a ieșit din container și i-a prins pe cei care reușiseră să iasă.
Rămași în urmă în viață, dar incapabili să se cațere peste mormanul de trupuri din container, unii mor sufocați înăuntru. Alții vor muri mai târziu la spital, din cauza amestecului de aer fierbinte și gaze toxice, care le-a ars plămânii.
Cei mai nocivi compuși din amestecul de gaze toxice au fost monoxidul de azot, oxizii de azot și acidul cianhidric.
Din cauza lipsei de oxigen, oamenii leșină. În primele minute ale tragediei din Colectiv, fumul toxic, flăcările și busculada făcuseră deja primele victime. În ușa containerului zac trupurile celor care nu au reușit să ajungă decât până acolo.
Unii reușesc să supraviețuiască în club și în container, trecând prin foc și fumul toxic. Supraviețuitorii își croiesc drum către ieșire, târându-se pe coate și genunchi.
Supraviețuitorii au avut nevoie de minute lungi să se dezmeticească. De la izbucnirea incendiului nu trecuseră decât șapte-opt minute. În jurul ieșirii, trupurile se adunaseră stivă. Înăuntru nu se putea intra, din cauza căldurii excesive.
Colectiv – Momentele de după dezastru
Doi oameni, care au reușit să scape inițial fără nicio zgârietură au decis să se întoarcă în club, ca să-i salveze pe alții. Este vorba de Claudiu Petre și de Adrian Rugină.
Pin gestul lor eroic, aceștia se expun, fără să știe, amestecului de gaze toxice, care avea să le fie fatal.
Claudiu Petre si Adrian Rugina
În acest timp, cei de afară se uită disperați după ajutor.
„Eu în momentele acelea nu m-am gândit la Dumnezeu sau la ceva mai presus. M-am gândit să vină medicii. M-am gândit la pompieri”, spune Ema Bărăscu, una dintre supraviețuitoare.
La câteva minute de la apelul la 112, vin polițiștii, urmați de pompieri. Conform autorităților, pompierii au ajuns la 11 minute după incendiu la fața locului. Clubul mai ardea în câteva locuri. După ce lichidează flăcările, pompierii încep să descopere cadavre. Înăuntru, oamenii muriseră, dar telefoanele lor sunau.
Pompierii au adunat telefoanele și le-au pus într-un colț. Pe toate sunau două numere: mama și tata.
În primele minute, supraviețuitorii încep să transporte răniții în Piața Bucur, la 300 de metri de club, la ambulanțe. Salvările nu puteau intra pe aleea strâmtă.
Unele victime sunt arse, alte sunt afectate de gazele toxice. Supraviețuitorii acordă primul ajutor cot la cot medicii de la maternitatea Bucur. Locuitorii cartierului ies cu pături și sticle de apă. Cu toții vor să dea o mână de ajutor.
Imagini de dupa incendiu
Martorii tragediei spun că se simțea un miros chimic, ca de ca cauciuc ars. Pentru unii, arsurile au fost atât de adânci, încât nu au mai simțit nimic.
Cristian Matei, unul dintre supraviețuitori: „Nu simțeam nicio durere. Eram ca și cum abia am ieșit din club”. Medicii spun că nu au mai întâlnit asemenea arsuri.
Situația este una dramatică. Ema Bărăscu își amintește momentele negre de după tragedie . „Am găsit un băiat întins pe jos, agonizând. Își dădea ochii peste cap. Oamenii de acolo țipau: <<dacă aveți mașini duceți-l la spital>>. Un polițist a zis să îl țin într-o parte ca să nu își înghită limba. M-am pus cu genunchiul pe spatele lui. Mi-a zis că îl cheamă Ciprian și că are 19 ani”.
Oameni care se zbat intre viata si moarte
E frig. Afară se strâng prietenii și rudele celor care nu mai răspund la telefon. În acea seară au murit 27 de oameni. În următoarele luni, s-au mai stins din viață alți 37. Printre ei, patru din cei cinci membri ai trupei Goodbye to Gravity. Singurul rămas în viață este Andrei Găluț, solistul, care a suferit arsuri grave. Clubul Colectiv a fost închis după incendiu.
Vezi și: Ultima melodie a trupei Goodbye to Gravity
Andrei Găluț
După tragedie, zeci de mii de oameni au dăruit bani, au donat medicamente și sânge pentru victime.
În zilele următoare, sute de mii de oameni s-au implicat în acțiuni de protest, atât în stradă cât și în Social Media.
Colectiv – Protestele și căderea guvernului Ponta
Străzile din București și municipiile țării s-au umplut de oameni care au strigat „Corupția ucide!” și au cerut demisia Guvernului și a primarului din Sectorul 4, locul unde se afla clubul, Cristian Popescu Piedone.
În dimineața zilei de 4 noiembrie, premierul Victor Ponta și-a anunțat demisia sa și a Guvernului. Oamenii au continuat să iasă în stradă, cerând ca vinovații pentru moartea tinerilor să fie trași la răspundere. Piedone a demisionat și el.
Protestele de dupa Colectiv
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a convocat la Cotroceni o întrevedere cu reprezentanții societății civile. Șeful statului a ieșit și el în stradă pe 8 noiembrie, pentru a discuta cu cei care protestau în continuare
În cele din urmă s-a ajuns la desemnarea unui guvern tehnocrat, condus de premierul Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură.
Colectiv – Ancheta
O anchetă amplă a fost demarată pentru a stabili cauzele care au dus la producerea tragediei. Printre cei anchetați în dosarul Colectiv sunt patronii clubului, Alin Anastasescu, Paul Gancea, Costin Mincu (aflați sub control judiciar), Daniela Niţă, Cristian Niţă şi Viorel Zaharia, reprezentanţi ai firmei de la care erau artificiile din Colectiv (tot sub control judiciar) Cristian Popescu Piedone și ofițerii ISU Antonia Radu și George Matei, cei care au dat autorizație de funcționare clubului.
Primul termen în dosarul Colectiv a avut loc în luna aprilie a anului 2016. Un număr de 139 de persoane, 11 unități spitalicești și 5 instituții s-au constituit părți civile în dosarul Colectiv, trimis în instanță de procurorii Parchetului General.
Patronii de la Colectiv
Institutul INSEMEX Petroșani a publicat în acea lună raportul privind cauzele incendiului din 30 octombrie 2015.
Experții au arătat că artificiile au fost poziționate prea aproape de burete, care nu era ignifug, și că acestea nu erau destinate folosirii în spațiile închise.
Citește și: Povestea unui supraviețuitor al incendiului de la Colectiv. Mihai Popescu: „L-am simțit pe Dumnezeu aproape”
Au existat cinci extinctoare în club, cinci la număr. Acestea erau depozitate într-o încăpere separată. Un singur stingător folosit a fost găsit.
Cei 64 de tineri care au murit în Colectiv
Radu Sienerth, Cristian Mitroi, Roxana Boghian, Ioana Raluca Pănculescu, Alexandru Hogea, Alexandru Iancu, Andreea Ştefan, Ana Albu, Ioana Victoria Geambaşu, Loredana Dărescu, Claudiu Bogdan Istrate, Mădălina Strugaru, Alexandru Pascu, Vlăduţ Roberto Andy, Elena Niţu, Tudor Golu, Liviu Zaharescu, Teodora Maftei, Alexandra Rădulescu, Ayberk Manci, Dan Matei Alexandru, Bogdan Enache, Daniel Ciobanu, Ionuţ Costin Popescu, Ionuţ Maior, Florin Popescu, Tullia Ciotola, Mavi Serian, Andra Elena Toader, Alexandru Chelba, Adrian Popa, Andreea Chiriac, Costel Cârlicean, Liliana Gheorghe, Mimi Voicu, Alexandra Matache, Ştefan Andrei Hamed, Cătălina Ioniţă, Alexandru Cătălin Simion, Anda Ioana Epure, Petru Andrei Bucă, Mihaela Vieru, Maria Dorina Vulcu, Valentina Florea, Carmen Irina Opriţă, Gabriel Matei, Radu Palada, Tilie Nelu, Vlad Ţelea, Diana Elena Enache, Nicoleta Baldovin, Ioan Tripa, Paul Alexandru Georgescu, Adrian Rugină, Constantin Marian Ignat, Laurenţiu Marian Vârlan, Maria Ion, Ionuţ Valentin Fieraru, Mihai Cătălin Alexandru, George Claudiu Petre, Marius Ştefan Ruşitoru, Simona Livia Stan, Monica Tănăsoiu.
Victimele tragediei din Colectiv
