Alexandru Rafila, despre evoluția epidemiei: Ne aflăm oarecum într-o zonă de platou

16.04.2020
Alexandru Rafila, despre evoluția epidemiei: Ne aflăm oarecum într-o zonă de platou

Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie este de părere că în acest moment ne aflăm într-o zonă de platou în ceea ce privește epidemia, iar vârful acesteia ar putea fi în perioada 25 aprilie-1 mai. Profesorul Rafila susține că trebuie să așteptăm finalul lunii mai pentru a vedea dacă într-adevăr ne afăm într-o astfel de zonă sau vom asista la o creștere rapidă a numărului de cazuri.

Alexandru Rafila, despre evoluția epidemiei: Ne aflăm oarecum într-o zonă de platou

Rafila estimează că la o săptămână după Paște vom avea undeva între 10.000 și 12.000 de cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus sau chiar și mai puțin.

„Așteptăm perioada aceea, între 25 aprilie și 1 mai, ca să putem să vedem dacă într-adevăr ne aflăm în zona aceasta de platou sau vom asista la o creștere vertiginoasă a numărului de cazuri”, a declarat Alexandru Rafila, miercuri seara, la Digi24.

Președintele Societății Române de Microbiologie a vorbit și despre restricțiile impuse de autorități în aceste zile, dar și despre acordul dintre MAI și BOR. Persoanele vârstnice ar trebui în continuare protejate cu orice preț, mai ales în această perioadă de sărbătoare.

„Aceste persoane sunt tentate poate mai mult decât alții să încerce să respecte tradiția și atunci expunem la un risc care este destul de mare, iar chestiunea asta are repercusiuni inclusiv asupra capacității de a acorda asistență medicală, dacă avem multe persoane vârstnice care s-ar infecta în perioada următoare”, a arătat profesorul Rafila.

Nici mersul la rude cu ocazia sărbătorilor pascale nu ar trebui să ne tenteze. Cel mai indicat este să rămânem în casele noastre, spune Alexandru Rafila. Familiile cu mai mule generații sunt un model cultural periculos pe timp de pandemie.

„Este și un model cultural. Ați văzut ce s-a întâmplat în Italia, în Spania. S-a datorat și faptului că familiile sunt multigeneraționale în aceste țări, spre deosebire de Germania, unde în general tinerii și vârstnicii stau separați. Acolo transmiterea interfamilială a fost evidentă și numărul mult mai mare de decese –  mortalitate de 10-12 la sută în Italia și Spania, față de câteva procente în Germania – arată că transmisia aceasta interfamilială e posibilă și e greu de controlat acolo unde familiile se adună cu regularitate”, a explicat Alexandru Rafila.