Calendar ortodox 15 septembrie. Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Nichita Gotul

14.09.2020
Calendar ortodox 15 septembrie. Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Nichita Gotul

Calendar ortodox 15 septembrie. Este ziua în care se face pomenirea Sfântului Mare Mucenic Nichita Gotul. Sfântul Mare Mucenic Nichita era Got, adică făcea parte dintr-un trib de origine germană. S-a născut şi a trăit pe malurile Dunării şi a suferit pentru Hristos în anul 372. Credinţa creştină era pe atunci deja larg răspândită prin tot ţinutul goţilor.

Calendar ortodox 15 septembrie

Calendar ortodox 15 septembrie 2020. Ziua în care creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mare Mucenic Gotul. Este un sfânt care credea în Hristos şi care a fost botezat de episcopul got Teofil, care a participat la Primul Sinod Ecumenic.

Goţii păgâni începură să se opună răspândirii creştinismului, ceea ce a avut drept consecinţă o dezbinare dezastruoasă pentru ambele părţi. Sfântul Nichita a avut o lucrare puternică printre discipolii săi goţi la răspândirea creştinismului. Prin propriul exemplu şi prin cuvinte pline de duh el a adus pe mulţi păgâni la credinţa creştină. Potrivit Calendar-ortodox.ro., Sfântul Nichita a îndurat multe chinuri din partea regelui got păgân şi a murit după ce a fost aruncat în foc.

Acolo s-a întâmplat minunea. Corpul lui a rămas nevătămat de flăcări şi a fost iluminat cu o minunata strălucire. Noaptea, un prieten al mucenicului, un creştin pe care îl chema Marian, a recuperat trupul Sfântului Nichita şi l-a îngropat în Cilicia. După aceea a fost transferat la Constantinopol. O parte din moaştele Marelui Mucenic Nichita au fost mai târziu mutate la mănăstirea Vysokie Decani în Serbia.

Pomenirea Părintelui Visarion, făcătorul de minuni

Pe 15 septembrie mai este pomenit și Părintele Visarion, făcătorul de minuni. S-a născut din părinţi cucernici şi învăţând carte, când a fost de 16 ani, a poftit viaţa şi schima monahală.

Visarion răscumpăra pe cei robiţi, ajutora cu daruri pe cei săraci şi lipsiţi, făcea poduri peste ape.  El a pus temelia şi a zidit la munte, aproape de satul lui, Mânăstirea cea frumoasa a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Şi a avut şi ajutor întru toate pe fratele lui bun, Preacuviosul Ignatie episcopul. A murit în preajma vârstei de 50 de ani.

Pomenirea Mitropolitului Timișoarei și a Banatului

Născut în anul 1568 în oraşul Raguza. Părinţii săi, Ioan şi Ecaterina, vlahi sau aromâni, se îndeletniceau cu negoţul pe mare, fiind cunoscuţi de toţi locuitorii acelei părţi ca oameni cu frica lui Dumnezeu.

Dorind să-şi închine viaţa Domnului, a plecat apoi la Sf. Munte al Atosului, intrând în Mânăstirea Pantocratorului, unde s-a călugărit luând numele de Iosif. Până la vârsta patriarhală de 82 de ani a petrecut între vieţuitorii Sfântului Munte, făcându-se pildă de adevărată trăire întru Hristos.

La 85 de ani s-a retras la sfânta Mânăstire a Partoşului, nu departe de cetatea Timişoarei, şi aci a mai vieţuit încă trei ani în rugăciune, post, faceri de bine şi tămăduiri. A fost îngropat în biserica mănăstirii. În anul 1956, moaștele sale au fost strămutate în catedrala Mitropolitană din Timișoara.